O Curte de Apel federală de la Washington a refuzat vineri să anuleze o decizie emisă de Departamentul american al Apărării. Prin această măsură, Pentagonul a clasificat compania Anthropic ca prezentând un risc pentru lanțul de aprovizionare al securității naționale. Decizia vine într-un moment critic, la doar câteva săptămâni înainte de o introducere de impact pe piață, menținând astfel restricțiile impuse de autoritățile militare americane.
Instanța a stabilit că capacitatea companiei de a restrânge funcționarea modelului său de inteligență artificială este motivul suficient pentru a legitima interzicerea sa de către Pentagon. Conflictul a apărut după ce societatea fondată de Dario Amodei și alții a încercat să impună două restricții specifice în contractul încheiat cu armata americană. Anthropic a cerut ca modelele sale AI puternice să nu fie integrate în anumite sisteme și misiuni militare.
Conform cerințelor impuse de companie, modelul Claude nu ar trebui utilizat în sisteme de armament autonom care pot trage fără supraveghere umană, nici în procese de supraveghere în masă a cetățenilor americani. Dario Amodei a pledat faptul că aceste două tipuri de utilizare nu au fost niciodată incluse în contractele cu Departamentul Războiului și a susținut că ele nu ar trebui să fie incluse nici acum. Pentagonul, însă, dorește utilizarea instrumentelor fără limitări în toate cazurile autorizate de legislația americană.
Ca represalii pentru aceste condiții, Pentagonul a plasat Anthropic pe o listă de furnizori cu risc, un statut care nu a fost aplicat anterior unei companii americane. În acest context, Departamentul Apărării a ales să încheie un contract cu OpenAI. Anthropic a pornit într-o bătălie judiciară împotriva administrației Trump pentru a anula această decizie, după ce o judecătoare federală din California stabilise anterior că alte sancțiuni impuse sunt ilegale.
Acea judecătoare a considerat că ordinul de a opri utilizarea lui Claude de către agențiile guvernamentale este motivat politic, nu de riscurile de securitate. Totuși, decizia actuală a Curții de Apel reprezintă un obstacol major în procesul de contestare al sancțiunilor. Această dispută juridică subliniază tensiunea dintre companiile de tehnologie care impun limite etice și necesitățile de aplicare a modelelor AI în cadrul structurilor de apărare națională.
Disputa privind reglementarea inteligenței artificiale reflectă o preocupare globală tot mai mare pentru impactul acestor tehnologii asupra societății. În timp ce lideri precum Emmanuel Macron au cerut crearea unei organizații internaționale pentru reglementarea AI, argumentând că aceasta poate distruge munca și legăturile sociale, în SUA conflictul se concentrează pe controlul utilizării modelelor în scopuri militare și pe limitele contractuale impuse de furnizorii de tehnologie.