Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, susține că economiile emergente trebuie să adopte tehnologia și inteligența artificială pentru a avansa în ierarhia internațională. Într-o analiză privind creșterea economică în era inteligenței artificiale, acesta definește o tranziție către o economie binară. În acest nou model, o parte tot mai mare din valoare nu mai provine din materia fizică sau din forța de muncă, ci din informație, algoritmi, proprietatea intelectuală și tehnologia încorporată în produse.
Conform lui Leonardo Badea, avantajele competitive bazate pe resurse naturale sau pe costuri salariale reduse sunt extrem de fragile. Aceste elemente pot fi replicate de alte economii, iar salariile tind să crească odată cu dezvoltarea economică prin procesul de convergență și efectul Balassa – Samuelson. În schimb, avantajul greu de reprodus este cel fondat pe cunoaștere, inovare, capital uman cu abilități specifice și tehnologie avansată, elemente care definesc succesul pe termen lung.
Economiile avansate urmăresc ocuparea segmentelor din lanțurile globale de valoare care oferă marje ridicate, precum cercetarea și dezvoltarea, software-ul, semiconductorii sau biotehnologia. Leonardo Badea subliniază că nu este suficient să produci cantități mai mari, ci contează tehnologia utilizată și nivelul de cunoaștere încorporat în procesul de producție. Dezvoltarea AI poate amplifica mecanismele de productivitate, permițând economiilor să obțină mai mult din aceleași resurse prin organizare și competențe.
Investițiile în educație și cercetare-inovare sunt esențiale pentru crearea unui cerc virtuos care susține o creștere economică sustenabilă. Prim-viceguvernatorul BNR distinge între trei tipuri de creștere: cea extractivă, care consumă resurse și are efecte temporare; cea sustenabilă, axată pe continuitate; și cea generatoare. Aceasta din urmă are un efect multiplicator care permite economiei să producă prosperitate și în perioadele viitoare, prin generarea endogenă a factorilor de dezvoltare.
În ceea ce privește impactul asupra pieței muncii, Leonardo Badea menționează existența unui efect de deplasare și a unui efect de reîncorporare a muncii. Dacă automatizarea avansează lent, acumularea de capital poate susține cererea pentru activitățile realizate de oameni, menținând creșterea salariilor. Totuși, dacă viteza automatizării este prea mare, munca poate deveni abundentă în raport cu sarcinile rămase, ceea ce ar putea duce la scăderea salariilor chiar înainte de automatizarea completă.
Tranziția către epoca inteligenței artificiale și a robotizării marchează o nouă frontieră a cunoașterii într-o economie digitalizată. Această etapă urmează după revoluțiile agricolă, industrială și digitală, evoluând cu o viteză superioară celor anterioare. Această schimbare de paradigmă pune accent pe informație și pe capacitatea de a genera o creștere care să se regenereze constant în viitor, transformând modul în care societatea produce și distribuie valoarea economică.