Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, susține că societatea traversează o schimbare de paradigmă prin care tehnologia transformă cunoașterea în productivitate. Această nouă etapă de dezvoltare este formată din inteligența artificială, robotizarea, calculul cuantic și digitalizarea economiei. Conform expertului, asistăm la o tranziție către o economie binară, unde valoarea nu mai derivă din materia fizică sau forța de muncă, ci din informație, algoritmi și proprietate intelectuală.
Evoluția arhitecturilor precum Transformer, propusă de cercetătorii Google, a permis procesarea mult mai eficientă a datelor prin paralelizare. Această capacitate de a procesa text și imagini extinde numărul activităților cognitive care pot fi automatizate sau asistate. Integrarea acestor tehnologii în procesul de producție are potențialul de a influența direct productivitatea totală a factorilor, volumul producției și cererea pentru diverse categorii de muncă.
Impactul asupra economiei depinde de echilibrul dintre automatizarea sarcinilor și câștigurile de productivitate obținute. Analizele economice sugerează că, deși automatizarea poate genera un efect negativ asupra cererii de muncă, pot apărea noi roluri prin mecanismul de reinstatement effect. În scenariile de dezvoltare a inteligenței artificiale generale, viteza de automatizare față de ritmul acumulării de capital va determina dacă salariile vor crește sau vor scădea.
Pentru a evita capcana venitului mediu, economiile emergente trebuie să adopte modele de dezvoltare bazate pe tehnologie și AI. Avantajele bazate pe costuri salariale mici sau resurse naturale sunt fragile și pot fi replicate rapid de alte economii. Succesul pe termen lung depinde de ocuparea segmentelor cu marje ridicate, precum cercetarea și dezvoltarea, software-ul, semiconductorii, robotica și serviciile sofisticate.
Leonardo Badea propune o distincție între trei tipuri de creștere: cea extractivă, cea sustenabilă și cea generatoare. Creșterea generatoare este cea care utilizează un efect multiplicator pentru a produce prosperitate și în viitor, prin generarea endogenă a factorilor de dezvoltare. Această abordare pune accent pe capacitatea economiei de a crea un cerc virtuos prin investiții în educație și inovare, asigurând o creștere sustenabilă.
În cadrul modelelor economice clasice și neoclasice, progresul tehnologic a fost adesea tratat ca un factor extern. Totuși, teoriile creșterii endogene subliniază că ideile, cunoașterea și capitalul uman sunt motorul principal al productivității. Această perspectivă modernă indică faptul că dezvoltarea inteligenței artificiale poate amplifica mecanismele de inovare, transformând tehnologia dintr-un element exogen într-un pilon central al creșterii economice pe termen lung.