Un studiu recent publicat de Edge Institute relevă o utilizare extinsă a inteligenței artificiale în rândul liceenilor din România. Cercetarea, care a implicat un eșantion de 3.033 de elevi cu vârste între 14 și 20 de ani, indică faptul că 98% dintre aceștia au utilizat instrumente bazate pe AI. Mai mult, 84% dintre respondenți recunosc că apelează la aceste tehnologii cel puțin o dată pe săptămână pentru activități legate de școală.
În ceea ce privește modul de utilizare, 45% dintre elevi folosesc inteligența artificială de câteva ori pe săptămână în scop educațional, în timp ce 25% utilizează aceste instrumente zilnic sau aproape zilnic. Printre activitățile școlare cele mai frecvente se numără căutarea de informații sau idei, proces realizat de 75% dintre participanți. De asemenea, 50% rezolvă teme cu ajutorul AI, 47% folosesc tehnologia pentru rezumarea textelor sau a lecțiilor, iar 44% o utilizează pentru traducerea unor texte.
Un aspect critic evidențiat de cercetare este lipsa verificării informațiilor generate de algoritmi. Aproximativ 46% dintre elevii care folosesc AI pentru școală admit că preiau răspunsurile fără a le verifica validitatea. Un fenomen alarmant este reprezentat de cei 21% dintre elevi care declară că au predat lucrări ce conțineau informații inexacte sau surse care nu existau deloc. Această tendință indică o conștientizare redusă a limitărilor tehnologiei și absența unui reflex de verificare.
Atitudinea liceenilor față de etica utilizării acestor tehnologii este una permisivă. Studiul arată că 69% dintre participanți consideră că este „total sau mai degrabă acceptabil” să folosească inteligența artificială pentru rezolvarea problemelor la anumite materii. În mod specific, 40% nu văd nicio problemă în utilizarea AI pentru scrierea eseurilor sau a referatelor pe care să le predea ca fiind proprii, iar 35% consideră acceptabil ca un program să realizeze întregul proiect școlar în locul lor.
Sistemul educațional pare să nu fie pregătit pentru această tranziție tehnologică, lipsind reguli clare. Doar 29% dintre elevi au declarat că există reguli precise privind utilizarea AI, în timp ce 21% au menționat că nu există nicio regulă în acest sens. Educația formală este similarly deficitară, deoarece doar 21% dintre liceeni spun că au învățat despre inteligența artificială în cadrul unei materii școlare, iar doar 15% au primit ghidare de la un profesor pentru utilizarea responsabilă.
Această dezvoltare tehnologică rapidă în educație se manifestă diferit față de procesele de digitalizare anterioare. În timp ce digitalizarea a fost impulsionată de sus în jos, prin investiții în laboratoare și platforme de e-learning, inteligența artificială se răspândește de jos în sus, prin utilizarea informală a elevilor. Această expansiune are loc fără un cadru legislativ clar care să poată ghida procesul de învățare și utilizare a noilor instrumente digitale.