Compania Meta, care gestionează platformele Facebook, Instagram și WhatsApp, a fost obligată să plătească o amendă de 25 de miliarde de dolari în urma unui proces desfășurat în SUA. Decizia a fost pronunțată miercuri de un judecător din New Mexico, în urma unui proces de două săptămâni care a avut loc la începutul acestui an. Această sancțiune reprezintă cea mai mare amendă aplicată vreodată companiei pentru practicile sale comerciale.
Judecătorul Francis Mathew a stabilit că Meta a mințit publicul timp de ani de zile cu privire la modul în care gestiona datele utilizatorilor de pe Facebook. Conform hotărârii, încălcările legii și declarațiile false au fost intenționate și s-au întins pe o perioadă de peste 11 ani, cuprinzând intervalul 2010-2021. Judecătorul a subliniat că aceste minciuni au atins esența practicilor comerciale fundamentale ale companiei, fiind concepute pentru a induce publicul în eroare.
Procesul a avut la origine scandalul Cambridge Analytica, firma de consultanță care a utilizat informațiile utilizatorilor Facebook pentru activități politice, inclusiv în cadrul alegerilor prezidențiale din SUA din 2016. Avocații statului New Mexico au acuzat directorii Meta de faptul că au declarat în repetate rânduri că datele nu sunt vândute sau partajate cu terți, când realitatea era opusă. Comunicările dintre directorii de rang înalt, inclusiv Mark Zuckerberg, ar fi urmărit inducerea în eroare a publicului.
Deși valoarea totală a sancțiunilor, calculată pe baza miilor de încălcări ale legislației statului, ar fi putut ajunge la 219 miliarde de dolari, judecătorul a redus suma finală la 25 de miliarde. Această sumă este comparabilă cu profiturile trimestriale ale companiei. Meta a mai fost implicată în alte procese recente, precum înțelegerea de 18 miliarde de dolari cu statul California privind siguranța copiilor sau sancțiunea de aproape un miliard de dolari pentru inducerea în eroare a publicului cu privire la siguranța minorilor.
În alte dosare, autoritățile au acuzat Meta că a indus publicul în eroare cu privire la siguranța platformelor sale pentru copii, comparând efectele nocive cu poluarea mediului. Judecătorul a menționat prejudiciile psihologice și exploatarea sexuală a copiilor ca exemple de daune. Aceste cazuri de succes juridic pun sub semnul întrebării responsabilitatea marilor platforme digitale și necesitatea unor măsuri stricte de protecție a datelor personale și a siguranței minorilor în mediul online.
Evoluția acestor procese juridice împotriva giganților tehnologici reflectă o tendință globală de reglementare a modului în care marile corporații gestionează informațiile private. În ultimii ani, autoritățile de reglementare au intensificat supravegherea asupra modului în care algoritmii și colectarea masivă de date influențează societatea și siguranța utilizatorilor, transformând protecția datelor într-un subiect central al politicilor de reglementare internaționale.