Un profesor de istorie de la Universitatea de Stat Alcorn, din statul Mississippi, a reușit să identifice utilizarea inteligenței artificiale în cadrul unui examen final. Jason Gibson a introdus o instrucțiune ascunsă în cerințele examenului, care a permis detectarea rapidă a fraudei academice. În urma acestui test, 32 dintre cei 35 de studenți înscriși la cursul său au fost identificați ca fiind utilizatorii de instrumente de generare automată de text.
Metoda utilizată de Jason Gibson a presupus ascunderea unei cerințe specifice în textul documentului de examen. Profesorul a inclus o instrucțiune scrisă cu un font alb, fiind astfel invizibilă pentru ochiul uman la o citire obișnuită. Totuși, această comandă a fost detectată de instrumentele de inteligență artificială în momentul în care studenții au copiat integral textul cerințelor într-un chatbot. Instrucțiunea solicita introducerea cuvântului „Madagascar” într-un context care nu avea nicio legătură cu subiectul real al eseului.
Subiectul examenului viza Revoluția Industrială, un eveniment istoric care nu are nicio conexiune cu insula africană menționată în capcană. Rezultatele au confirmat suspiciunile profesorului, deoarece majoritatea lucrărilor conțineau mențiuni nejustificate despre Madagascar. Printre răspunsurile predate s-au regăsit fraze în care termenul apărea forțat, uneori prin comparații stângace legate de globalizare sau conectivitate digitală. Alte lucrări conțineau propoziții total incoerente, precum menționarea unor obiecte precum o bicicletă sau un prăjitor de pâine aflate în Madagascar.
Decizia de a implementa această metodă a venit după ce Jason Gibson a observat o discrepanță între modul de exprimare orală al studenților și stilul lucrărilor scrise. În cadrul cursului intensiv de vară intitulat „Civilizația mondială II”, profesorul a observat că lucrările succesive păreau redactate într-un ton identic. În cadrul unui interviu pentru New York Post, acesta a comparat procesul de învățare cu acumularea dobânzii compuse, subliniind că cunoștințele se construiesc prin interacțiunea directă cu materialul de studiu.
Experimentul a generat discuții pe rețelele sociale după ce profesorul a distribuit cazul pe TikTok. Într-un comentariu pe videoclip, un utilizator care s-a prezentat drept student a susținut că, probabil, toți cei 35 de studenți au folosit inteligența artificială. Conform acestui punct de vedere, doar trei dintre elevi ar fi parcurs textul înainte de predare, reușind astfel să elimine mențiunile suspecte. Această reacție subliniază cât de extinsă este utilizarea tehnologiei în mediul academic.
Cazul „capcanei Madagascar” reflectă o tendință globală în care educatorii caută metode noi de evaluare pentru a contracara inteligența artificială generativă. În Statele Unite, profesorii testează diverse strategii de detectare, de la inserarea de fraze ascunse până la aplicarea unor întrebări de urmărire în timpul examinărilor orale. Această adaptare a metodelor de predare este necesară pe măsură ce instrumentele digitale devin tot mai accesibile pentru studenți.