Agenția Spațială Europeană pregătește lansarea roverului ExoMars „Rosalind Franklin”, o misiune ambițioasă menită să exploreze posibilitatea existenței vieții pe Marte. Sonda, care a fost construită la Stevenage de către Airbus, urmează să fie lansată în anul 2028, având sosirea pe planeta roșie programată pentru anul 2030. Această misiune reprezintă un pas crucial în cercetarea spațială, deoarece roverul va deveni prima sondă capabilă să foreze până la o adâncime de doi metri sub suprafața marțiană.
Locul de aterizare a fost stabilit în Oxia Planum, o regiune situată în apropierea ecuatorului marțian. Această zonă a fost selectată datorită depozitelor sale sedimentare antice, care sunt bogate în argilă, formată într-o epocă în care apa curgea liber pe suprafața planetei. Scopul principal al forajului este identificarea unor urme biologice străvechi, deoarece suprafața exterioară a planetei a fost sterilizată de miliarde de ani de radiații cosmice, făcând ca probele de la adâncimi mai mici să fie insuficiente.
Echipamentul de bord include o cameră panoramică dezvoltată de University College London și un spectrometru în infraroșu construit la Universitatea din Aberystwyth. Aceste instrumente vor ajuta la identificarea locurilor potrivite pentru foraj, în timp ce un radar de penetrare a solului va examina structura subterană înainte de extracție. Din cauza decalajului de comunicare dintre Pământ și Marte, care durează între 4 și 21 de minute, roverul va trebui să opereze autonom, primind instrucțiuni zilnice de la centrul de control ESA din Torino.
Proiectul a trecut prin dificultăți semnificative după ce lansarea, programată inițial pentru 2022, a fost amânată. Conflictul din Ucraina a forțat Agenția Spațială Europeană să întrerupă colaborarea cu Roscosmos, agenția din Rusia care furniza componente esențiale pentru misiune. Pentru a recupera proiectul, NASA și Agenția Spațială a Regatului Unit au intervenit pentru a asigura noile componente necesare, permițând continuarea dezvoltării roverului britanic în cadrul acestui parteneriat internațional.
Oamenii de știință analizează conceptul de „panspermie”, care sugerează că viața de pe Marte ar putea avea o origine comună cu organismele terestre. Susanne Schwenzer, profesor de mineralogie planetară la Open University, a menționat că, dacă viața de acolo este de același tip, s-ar putea ca toți oamenii să provină de la același strămoș. Benoît Pouffary, responsabilul ESA pentru explorare, a declarat că descoperirea dovezilor vieții în altă zonă a sistemului solar ar schimba modul în care ne imaginăm universul.
Istoria planetei Marte indică faptul că, acum patru miliarde de ani, aceasta era o lume cu lacuri, râuri și un ocean vast, protejată de o atmosferă și un câmp magnetic. Totuși, Marte s-a răcit mult mai rapid decât Pământul, ceea ce a dus la prăbușirea câmpului său magnetic. Acest proces a lăsat planeta expusă vântului solar, care a îndepărtat atmosfera și apa, transformând planeta într-un mediu nelocuabil în urmă cu aproximativ 3,7 miliarde de ani.