O nouă misiune spațială pregătește căutarea unor dovezi ale existenței unor forme de viață străvechi pe Marte, o descoperire care ar putea schimba înțelegerea noastră despre originea vieții în Sistemul Solar. Roverul ExoMars Rosalind Franklin, construit de Airbus la Stevenage pentru Agenția Spațială Europeană (ESA), va fi primul echipament capabil să foreze până la doi metri sub suprafața planetei. Această capacitate de explorare subterană este esențială pentru a găsi indicii protejate de radiațiile cosmice.
Echipa misiunii a efectuat recent teste de navigație în deșertul Tabernas, din Spania, deoarece relieful de acolo este considerat suficient de asemănător cu cel de pe Marte pentru simulări. Lansarea roverului este programată pentru anul 2028, iar asolizarea pe Planeta Roșie este estimată pentru anul 2030. În timpul acestor teste, cercetătorii încearcă să creeze condiții cât mai realiste, eliminând urmele umane din zonele de testare pentru a verifica autonomia sistemelor de deplasare.
Cercetătorii analizează ipoteza panspermiei, conform căreia componentele necesare vieții ar putea fi transportate între planete. Susanne Schwenzer, profesoară la Open University, susține că, dacă organismele marțiene au caracteristici similare celor de pe Pământ, am putea avea un strămoș comun. Dacă viața apare imediat ce condițiile permit, este posibil ca aceasta să fi apărut pe Marte și apoi să fi ajuns pe Pământ, ceea ce ar ridica întrebări fundamentale despre locul nostru în univers.
Roverul va asoliza în Oxia Planum, o regiune de lângă ecuatorul marțian, aleasă datorită depozitelor sedimentare bogate în argilă. Aceste depozite au fost formate într-o perioadă în care pe Marte existau lacuri, râuri și un ocean vast. Instrumentele de bord, precum un radar de analiză a structurii subterane și un spectrometru în infraroșu, vor ajuta la identificarea locurilor potrivite pentru foraj. Mostrele extrase vor fi analizate într-un laborator mobil pentru identificarea materiei organice.
Suprafața marțiană este extrem de ostilă din cauza radiațiilor solare, care pot distruge moleculele asociate vieții. Nicolas Oudart, profesor la Universitatea din Versailles, explică faptul că, spre deosebire de Pământ, Marte nu are plăci tectonice care să remodelizeze suprafața, astfel încât materialul de la doi metri adâncime să rămână protejat. Această strategie de foraj este crucială, deoarece roverele anterioare au putut analiza doar straturile superficiale, expuse la mediul extrem.
Istoricul acestei misiuni a fost marcat de întârzieri cauzate de contextul geopolitic actual. Inițial programată pentru anul 2022, misiunea ExoMars a fost afectată de războiul din Ucraina, moment în care ESA a decis să întrerupă colaborarea cu Roscosmos. Pentru a compensa pierderea componentelor furnizate de agenția rusă, NASA și Agenția Spațială Britanică au intervenit pentru a asigura continuarea proiectului prin noi parteneriate tehnologice.