Modelul de inteligență artificială Claude, dezvoltat de compania Anthropic, a identificat un nou sistem de enzime ascuns în structura unui virus. Această descoperire reprezintă un pas major în genetica modernă, realizat prin analiza unor baze de date uriașe cu secvențe de ADN. Procesul a implicat utilizarea a aproape o mie de agenți digitali care au lucrat simultan pentru a detecta acest mecanism enzimatic complet necunoscut până în acest moment.
Eficiența procesului de cercetare a depășit estimările clasice, conform informațiilor furnizate de Agerpres. O rețea formată din aproape o mie de clone ale asistentului Claude a funcționat fără întrerupere timp de 21 de ore. Această sarcină de scanare a datelor ar fi necesitat săptămâni sau chiar luni de muncă continuă din partea unui specialist uman, însă algoritmii au finalizat analiza într-un interval de timp extrem de scurt.
În cadrul unui virus specializat în atacarea bacteriilor, sistemul a detectat secvențe scurte de ADN care se repetă la intervale fixe. Acestea sunt poziționate lângă o enzimă deja cartografată și o proteină a cărei funcție exactă rămâne o enigmă. Mecanismul nou identificat poartă numele ART, iar arhitectura sa biologică amintește de tehnologia CRISPR, utilizată pentru modificarea genelor prin intermediul unor „foarfeci moleculare”.
Reacția comunității științifice a fost imediată, deși raportul este publicat sub formă de pre-print. Feng Zhang, profesor la MIT și pionier al tehnologiei CRISPR, a declarat că identificarea acestor fragmente de ADN repetate este „cu adevărat interesantă” și că descoperirea merită investigată în profunzime. În același timp, o echipă de la Universitatea Stanford a descris o structură biologică similară, confirmând relevanța acestei piste de cercetare.
Dario Amodei, directorul executiv al Anthropic, a subliniat că tehnologia urmează o traiectorie exponențială în domeniul biologiei. Deși a recunoscut că importanța exactă a sistemului ART nu este clară, el își exprimă speranța că astfel de descoperiri vor ajuta la vindecarea majorității bolilor în următorul deceniu. Laboratorul din San Francisco lucrează în regim de securitate strictă, iar testările fizice rămân sub controlul uman.
Evoluția inteligenței artificiale în cercetarea fundamentală marchează o schimbare de paradigmă în modul în care sunt descoperite tiparele genetice. În timp ce modelele precum Claude pot identifica molecule și secvențe într-un timp record, procesul de validare rămâne unul complex. Deși tehnologia poate accelera identificarea cibelor, drumul către aplicarea medicală depinde în continuare de rigorosul proceselor de teste clinice pe pacienți.