Un nou studiu realizat de cercetătorii Universității Semmelweis a evidențiat că modul în care utilizatorii interacționează cu dispozitivele mobile poate fi la fel de periculos pentru sănătate precum durata petrecută în fața ecranului. Cercetarea, publicată în revista Acta Psychologica, indică faptul că utilizarea problematică a smartphone-urilor este strâns legată de un nivel scăzut de autocontrol și de fenomenul FOMO, reprezentat de teama de a nu pierde experiențe sau informații importante.
Analiza a vizat de obiceiurile de utilizare ale studenților cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, evaluând simultan sănătatea fizică, starea psihică și performanțele cognitive. Participanții au fost clasificați în trei grupuri distincte: utilizatori care folosesc telefonul pentru comunicare, utilizatori moderați și persoane care consumă conținut online cel puțin patru sau cinci ore pe zi. Această ultimă categorie, care a reprezentat aproximativ o treime din totalul participanților, a prezentat rezultate defavorabile la testele de memorie și atenție.
Pe lângă scăderea performanței cognitive, utilizatorii intensivi au raportat o calitate deficitară a somnului și o nevoie constantă de stimulare. Acești indivizi au manifestat dificultăți în a rezista impulsului de a verifica dispozitivul și au fost expuși unui flux rapid de informații prin rețelele sociale și videoclipurile scurte. Deși studiul nu demonstrează o cauzalitate directă între scroll și problemele cognitive, el evidențiază o asociere clară între acest comportament și suprasolicitarea atenției.
Johanna Takács, coordonatoarea studiului, a subliniat că trăsăturile de personalitate, precum anxietatea sau stresul, nu duc automat la dependența de telefon. „Principala noastră constatare este că personalitatea, una singură, nu face ca o persoană să devină dependentă de telefon. Ceea ce contează cu adevărat este cât de bine își poate controla comportamentul, emoțiile și impulsurile și cât de puternică este teama de a nu rata ceva””, a explicat aceasta.
Utilizarea excesivă afectează și sănătatea fizică prin fenomenul de „text neck”, cauzat de înclinarea capului în jos spre ecran. Această poziție crește presiunea asupra gâtului și poate modifica semnalele transmise creierului de către receptorii din acea zonă, afectând echilibrul și coordonarea. Experții recomandă adoptarea unor obiceiuri sănătoase, precum limitarea rețelelor sociale, dezactivarea notificărilor inutile, evitarea telefonului înainte de somn și menținerea unei posturi corecte pentru a proteja sănătatea generală.
Problemele de sănătate legate de comportamentul digital și de utilizarea tehnologiei sunt subiecte de interes tot mai ridicat în mediul academic. Cercetările recente se concentrează pe impactul asupra sistemului nervos și pe modul în care stimulii digitali modifică funcțiile cognitive fundamentale. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru dezvoltarea unor strategii de prevenție împotriva dependenței digitale și a degradării sănătății fizice pe termen lung.