Utilizarea inteligenței artificiale pentru monitorizarea angajaților devine o practică tot mai răspândită la nivel internațional, fiind folosită de companii pentru a evalua productivitatea și interacțiunile cu clienții. Tehnologiile automatizate analizează procedurile interne și identifică abaterile, însă procesul ridică îngrijorări majore privind intimitatea, presiunea psihologică și corectitudinea evaluărilor. Această evoluție tehnologică transformă modul în care este măsurată activitatea profesională, transformând comunicarea în indicatori de performanță.
Un exemplu recent este cel al Co-op, o cooperativă de consum din Marea Britanie care include supermarketuri și servicii juridice. Divizia Co-op Legal Services utilizează un sistem bazat pe inteligență artificială pentru a înregistra și analiza conversațiile dintre angajați și clienții care solicită consultanță pentru succesiuni sau testamentele. Tehnologia atribuie un scor procentual apelurilor analizate, transformând modul de comunicare telefonică într-un instrument de măsurare directă a performanței profesionale a personalului.
Această metodă de monitorizare a provocat reacții negative în interiorul companiei, un avertizor de integritate descriind procesul drept „opresivă și distopică”. Un angajat al Co-op a declarat pentru The Guardian că sentimentul general este de supraveghere permanentă. Reprezentanții Co-op au respins însă aceste critici, susținând că nu recunosc descrierea negativă a sistemului și afirmând că angajații implicați în activitatea de consultanță sunt de fapt implicați în munca lor.
Supravegherea digitală se extinde și către alte forme, precum urmărirea deplasărilor sau a timpului petrecut în anumite zone. În depozitele Amazon, angajații s-au plâns de monitorizarea duratei pauzelor pentru toaletă, în timp ce în sistemul medical american, asistentele de la Kaiser Permanente au raportat că sistemele automate le evaluează tonul vocii. Aceste tehnologii pot genera hărți vizuale ale activității, evidențiind chiar perioadele de pauză sau modul de interacțiune cu pacienții.
În fața acestor practici, autoritățile au început să intervină prin reglementări legislative. În Statele Unite, guvernatorul Gavin Newsom a promulgat acte normative în California care restricționează anumite tipuri de supraveghere intruzivă. Aceste măsuri vizează limitarea tehnologiilor care urmăresc deplasările angajaților sau stările emoționale ale acestora, încercând să echilibreze utilizarea tehnologiei cu protecția drepturilor de bază ale lucrătorilor în mediul profesional.
Evoluția supravegherii digitale reflectă o tensiune crescută între nevoia de eficiență a companiilor și protecția datelor personale. Evaluările automate pot omite complexitatea unor interacțiuni sensibile, precum cele din domeniul juridic sau medical, unde adaptarea comunicării este crucială. În acest context, transparența privind scopul monitorizării și modul în care algoritmii generează scoruri devine un subiect central de politică publică și de management al resurselor umane.