Moscova a evoluat într-un oraș extrem de digitalizat, dotat cu aproximativ 300.000 de camere de supraveghere care permit monitorizarea constantă a populației. Această infrastructură vastă, care include sisteme de recunoaștere facială și plăți biometrice, oferă Kremlinului instrumente fără precedent pentru identificare, control politic și recrutare militară electronică. Tehnologia care facilitează viața cotidiană, precum serviciile automatizate, servește și ca un mecanism de supraveghere de amploare.
Transformarea orașului este vizibilă prin integrarea tehnologiei în serviciile publice, unde recunoașterea facială poate înlocui bilete de metrou, iar roboții livrează cumpărături pe străzi. Autoritățile pregătesc extinderea sistemelor biometrice și în autobuze sau tramvaie, astfel încă pasagerii să fie identificați automat. Această digitalizare masivă, care include baze de date interconectate, transformă capitala într-un spațiu unde granița dintre eficiență și supraveghere este extrem de îngustă.
Riscurile acestui sistem sunt evidențiate de erorile de identificare, precum cazul unui muzician reținut în Sankt Petersburg după ce sistemul l-a confundat cu o personalitate publică ucraineană. Deși furnizarea datelor biometrice este oficial voluntară, utilizarea aplicațiilor bazate pe aceste tehnologii este puternic încurajată de stat. În luna iulie, circa 10 milioane de ruși foloseau deja aplicații cu identificare biometrică, o infrastructură ce poate fi folosită pentru a urmări opozanții sau participanții la manifestații.
Digitalizarea a afectat direct capacitatea statului de a gestiona recrutarea militară, prin introducerea citațiilor electronice care produc efecte juridice imediate. Un tânăr fotograf de 28 de ani a descoperit prin aplicația „Servicii de Stat” că este obligat să se prezinte la examinarea medicală militară, fiind restricționat și de dreptul de a părăsi țara. Acest mecanism de control digital permite autorităților să monitorizeze și să gestioneze populația cu o precizie mult mai mare decât vechiul sistem bazat pe documente fizice.
În interiorul aparatului de stat există tensiuni privind controlul acestor date, între instituțiile tehnocrate și Serviciul Federal de Securitate (FSB). Deși FSB dispune de acces la instrumentele digitale, acesta pune încă un accent major pe metodele tradiționale de supraveghere. Pe de altă parte, Vladimir Putin solicită accelerarea dezvoltării inteligenței artificiale, susținând că suveranitatea Rusiei depinde de performanța în acest domeniu și de capacitatea de a reduce dependența tehnologică de Occident.
Digitalizarea masivă a Rusiei se confruntă cu limitări structurale semnificative, în special în contextul sancțiunilor occidentale care au restricționat accesul la cipuri avansate. Pe lângă dificultățile tehnologice, sectorul este afectat de plecarea multor specialiști din industria tehnologică după anul 2022. Această situație forțează Rusia să încerce o integrare a modelelor de inteligență artificială inspirate de arhitecturile chinezești, încercând să construiască un perimetru digital izolator față de restul lumii.