Organizațiile de presă din Europa și la nivel mondial au solicitat companiei Meta să renunțe la prevederile care ar permite colectarea automată a conținutului jurnalistic de pe site-urile publicațiilor. Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA), Asociația Mondială a Editorilor de Știri (WAN-IFRA) și asociațiile editorilor germani avertizează că noile condiții comerciale ar putea afecta întregul ecosistem media. Această mișare vizează materialele care nu sunt distribuite neapărat pe Facebook sau Instagram, ci sunt disponibile direct pe site-urile de știri.
Noii termeni comerciali ai Meta, care au fost revizuiți la 16 octombrie, au stârnit îngrijorări majore în rândul editorilor. Aceștia susțin că noile prevederi ar putea permite companiei tehnologică să acceseze și să utilizeze materiale jurnalistice fără acordul explicit al publicațiilor. EANA a cerut eliminarea clauzei privind accesarea automată a site-urilor și înlocuirea acesteia cu reguli care respectă drepturile de autor. Organizația propune amânarea aplicării termenilor până la 20 noiembrie pentru a permite negocieri și identificarea unor soluții viabile.
Secretarul general al EANA, Alexandru Giboi, a avertizat că modificările ar putea avea consecințe grave asupra întregii industrii media. Acesta a declarat că Meta ar avea la dispoziție, practic pe tavă, conținutul fiecărei organizații de știri care utilizează platformele sale, ceea ce ar însemna că jurnaliștii ar lucra, practic, pentru Meta. Giboi a subliniat că materialele jurnalistice reprezintă o sursă de finanțare esențială și că este absurd ca Meta să considere că instituțiile media pot oferi acest conținut gratuit.
De asemenea, WAN-IFRA a solicitat suspendarea clauzei privind colectarea automată înainte de 30 octombrie pentru a negocia un cadru echitabil. Organizația subliniază că noile prevederi ar putea permite utilizarea unor instrumente automate pentru accesarea site-urilor și colectarea actualizărilor publicate. Președintele WAN-IFRA, Ladina Heimgartner, a afirmat că jurnalismul nu este o materie primă care trebuie colectată ca o condiție pentru a fi prezent pe o platformă. Se susține că conținutul ar putea fi folosit pentru dezvoltarea serviciilor de inteligență artificială generativă.
În Germania, Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare (BDZV) și Asociația Media a Presei Libere (MVFP) au cerut intervenția Comisiei Europene. Aceste organizații avertizează că accesarea automată ar putea permite colectarea, stocarea și analiza articolelor, fotografiilor și materialelor video fără acord suplimentar sau remunerare. Editorii germani au invocat posibile probleme legate de Regulamentul european privind piețele digitale (DMA) și au solicitat ca autoritățile să intervină înainte ca aceste modificări să producă efecte iremediabile.
Conflictul dintre platformele digitale și media se înscrie într-un context de reglementare tot mai strictă a piețelor tehnologice în Europa. Autoritățile europene monitorizează constant modul în care marile companii de tehnologie interacționează cu producătorii de conținut pentru a asigura o competiție corectă. Această dispută privind drepturile de autor și utilizarea datelor pentru inteligența artificială este un element central în dezbaterea actuală privind protecția ecosistemului informațional și a drepturilor proprietății intelectuale.