Un nou proiect de lege, depus la Senat la data de 14 octombrie, propune introducerea unor reguli stricte privind consultanța juridică online în România. Inițiatorul documentului vizează limitarea utilizării platformelor de inteligență artificială, precum Chat GPT, în procesul de oferire a recomandărilor legale către cetățeni. Proiectul este susținut de avocați aleși în Parlament, reprezentând o gamă largă de partide politice, inclusiv PSD, PNL, USR și AUR.
Conform argumentelor prezentate de inițiatori, există o distincție clară între informarea generală și consultanța propriu-zisă. Dacă un utilizator solicită doar informații despre prevederile unei legi, acțiunea rămâne în sfera informării, însă introducerea detaliilor specifice ale unei probleme pentru a primi o recomandare personalizată constituie consultanță juridică. Această reglementare ar putea limita accesul la servicii oferite de algoritmi, protejând în același timp sfera de activitate a profesioniștilor.
Sergiu Stănilă, vicepreședintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, subliniază importanța asumării responsabilității în cazul solicitării de informații. Acesta menționează că, în absența apelării la un specialist, utilizatorul nu poate trage la răspundere persoana care i-a oferit sfatul. Proiectul vizează reglementarea redactării actelor juridice și a contractelor, protejarea secretului profesional și definirea puterilor pe care legea trebuie să le ofere împuternicirii avocațiale.
Din perspectiva studenților de la Facultatea de Drept, utilizarea inteligenței artificiale implică riscuri semnificative de eroare. Aceștia raportează că tehnologia poate furniza informații false sau poate interpreta greșit legislația, necesitând verificări multiple pentru a asigura corectitudinea datelor. Unii studenți au declarat că, deși instrumentele digitale îi ajută în proiectele facultare, nu pot avea încredere totală în rezultatele oferite de algoritmi fără o validare suplimentară.
Procedura legislativă pentru acest proiect implică parcurgerea mai multor etape obligatorii în cadrul Parlamentului. După depunerea la Senat, documentul trebuie să obțină avizele necesare, să fie supus dezbaterilor parlamentare și să fie votat de către legislatori. În cazul în care proiectul este adoptat, acesta va necesita promulgarea de către autorități și publicarea în Monitorul Oficial pentru a putea intra efectiv în vigoare pe teritoriul țării.
Reglementarea profesiei de avocat și a modului în care clienții accesează serviciile juridice reprezintă un subiect de interes pentru stabilitatea sistemului de justiție. Evoluția legislației în acest domeniu urmărește adaptarea cadrelor legale la noile tehnologii care pot influența modul de interpretare a legilor. Acest proces de legislație este esențial pentru a defini limitele dintre informația digitală accesibilă și expertiza profesională protejată prin coduri de etică și lege.