Tehnologia inteligenței artificiale permite crearea unor copii digitale extrem de convingătoare ale oamenilor reali, generând riscuri majore pentru identitatea acestora. Deepfake-urile sunt utilizate tot mai frecvent pentru fraude, furt de identitate, compromiterea reputației sau distribuirea de imagini intime fără consimțământ. Situația este critică, având în vedere că tentativele de utilizare a selfie-urilor falsificate cu AI au crescut cu 58% într-un singur an, conform datelor recente.
Uniunea Europeană a stabilit deja măsuri de transparență prin AI Act, care vor intra în vigoare la data de 2 august 2026. Furnizorii de sisteme care generează sau modifică imagini, audio, video sau texte vor avea obligația de a asigura că rezultatele pot fi recunoscute ca fiind manipulate artificial. În cazul deepfake-urilor, utilizatorii trebuie să informeze clar publicul despre natura artificială a conținutului, cu excepția cazurilor legate de opere artistice, satirice sau de ficțiune.
Deși regulile europene impun etichete de transparență, Danemarca încearcă să ofere cetățenilor un control mai amplu prin modificarea legislației privind drepturile de autor. Proiectul danez urmărește protejarea persoanelor împotriva distribuirii fără acord a reproducerilor digitale realiste ale trăsăturilor faciale sau ale vocii. Această inițiativă se bazează pe un acord politic din iunie 2025 și oferă victimelor un temei juridic explicit pentru a cere eliminarea conținutului falsificat.
Impactul psihologic asupra victimelor este profund, ducând adesea la pierderea sentimentului de control asupra propriei identități. Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, explică faptul că utilizarea chipului sau a vocii pentru a transmite mesaje neautentice poate genera un sentiment de neputință. Un aspect alarmant este faptul că femeile și fetele sunt afectate disproporționat de violența online facilitată de AI, inclusiv prin generarea neconsensuală de imagini și hărțuire digitală.
Pe lângă riscurile de fraudă, apare și fenomenul numit „avantajul mincinosului”, prin care tehnologia poate fi folosită pentru a contesta materiale autentice. Pe măsură ce deepfake-urile devin tot mai credibile, există riscul ca oamenii să nu mai creadă nimic din ceea ce văd sau aud. Această situație absurdă îi poate obliga pe indivizi să își conteste propriul chip sau propria voce în fața dovezilor care par reale, dar sunt de fapt fabricate.
În contextul evoluțiilor tehnologice rapide, legislația internațională încearcă să echilibreze libertatea de exprimare cu dreptul la integritate. Deși tehnologia a avansat mai repede decât cadrele juridice, inițiative precum cea din Danemarca sau regulamentele europene de transparență reprezintă pași esențiali pentru gestionarea riscurilor de identitate digitală. Protecția datelor biometrice rămâne un subiect central în dezbaterea privind reglementarea inteligenței artificiale la nivel global.