Un nou raport global publicat de Kaspersky evidențiază modul în care abuzul facilitat de tehnologie afectează profund existența oamenilor dincolo de mediul online. Studiul arată că 34% dintre respondenți au raportat consecințe concrete în viața reală, incluzând fenomene precum retragerea din viața socială, demisia de la locul de muncă sau abandonarea studiilor. Aceste prejudicii demonstrează că violența digitală se extinde mult peste ecranele dispozitivelor utilizate de victime.
Analiza realizată de centrul de cercetare al Kaspersky, bazată pe un eșantion de 7.600 de participanți din 19 țări, subliniază severitatea impactului psihologic. Aproximativ 79% dintre cei interogați au recunoscut efecte precum trauma, depresia și stresul pe termen lung, în timp ce 73% au semnalat consecințe sociale, inclusiv izolarea sau afectarea reputației. De asemenea, 55% au asociat acest tip de abuz cu prejudicii economice, însă doar 51% au identificat riscul de escaladare către violența fizică.
În ceea ce privește comportamentul digital și social, rezultatele indică o schimbare majoră a modului de viață al victimelor. Un procent de 42% dintre respondenți a declarat că a devenit mai precaut în mediul online, în timp ce 17% au decis să își reducă prezența digitală. Mai mult, 11% au limitat comunicarea cu familia sau prietenii, iar 10% au pus capăt unei relații, în timp ce 4% au pierdut locul de muncă sau au demisionat.
În ciuda gravității situației, o parte semnificativă dintre victime nu apelează la ajutor oficial. Peste una din cinci persoane (22%) nu a luat nicio măsură după confruntarea cu abuzul, iar la generația Baby Boomers acest procent crește până la 37%. Această lipsă de reacție este cauzată în principal de incertitudine: 32% dintre respondenți nu știau cum să ajute, iar 23% nu au fost siguri dacă o intervenție ar fi fost adecvată.
Dr. Leonie Maria Tanczer, Associate Professor at UCL Computer Science și Head of the Department's Gender and Tech Research Lab, explică faptul că recunoașterea problemei nu duce întotdeauna la acțiune. Ea menționează că formele de cyberstalking sunt adesea percepute ca fiind mai puțin grave din punct de vedere penal decât cele offline. Conform expertei, abuzul tehnologic este greu de demonstrat prin dovezi sau este normalizat în mediile digitale, ceea ce creează o lacună în asumarea responsabilității.
Problematica abuzului digital se înscrie într-un context de creștere a riscurilor asociate utilizării tehnologiei în interacțiunile sociale. Deși platformele digitale și guvernele au roluri esențiale, capacitatea oamenilor de a recunoaște comportamentele abuzive rămâne un factor critic. Informarea constantă și utilizarea unor instrumente de securitate, precum autentificarea în doi pași, sunt recomandate pentru a preveni escaladarea acestor situații de monitorizare sau hărțuire.