România se confruntă cu un paradox digital major, posedând o infrastructură de bază solidă, dar înregistrând performanțe slabe în utilizarea efectivă a tehnologiei. Conform raportului SeeNext, țara depășește media Uniunii Europene la accesul gospodăriilor la internet, care a ajuns la 95,5%, și la dotarea școlilor, unde există 10,64 calculatoare pentru fiecare zece elevi. Totuși, aceste cifre nu se traduc într-un nivel ridicat de digitalizare în raport cu vecinii regiunii.
În cadrul Human-Centered Digitisation Index, România obține un scor de 53 de puncte, fiind ultima dintre cele trei țări analizate, după Serbia, care are 64 de puncte, și Bulgaria, cu 59 de puncte. Problema este descrisă drept una de natură umană, nu fizică, deoarece infrastructura există, dar populația și instituțiile nu o transformă în servicii utile. Un indicator alarmant este cel al competențelor digitale, unde doar 11,1% dintre români au abilități peste nivelul de bază, față de aproape o treime din UE.
Interacțiunea cu autoritățile publice reprezintă cel mai mare decalaj față de standardele europene, fiind înregistrată la doar 24,1%. Această rată este mult sub media Uniunii Europene, care se situează la 71,9%, ceea ce indică o lipsă de integrare a unui ecosistem digital complet pentru stat. Deși există platforme care funcționează ca „insule digitale” de succes, România nu dispune încă de un corespondent digital integrat al administrației publice pentru cetățeni.
Sectorul sănătății este identificat ca fiind cel mai slab capitol al digitalizării naționale, obținând doar 11 puncte din 25. Deși disponibilitatea serviciilor de e-health este evaluată la 75,1 puncte, comportamentul pacienților rămâne foarte scăzut, doar 9,1% programându-și consultațiile online. În acest context, România pregătește lansarea unui portal de sănătate care să permită accesul la istoricul medical și rețete printr-un singur cont digital, pentru a reduce decalajul dintre infrastructură și utilizare.
La capitolul Workplace, România obține 14 puncte din 25, depășind Bulgaria, care are 12 puncte, dar rămâne considerabil în urma Serbiei, cu 22 de puncte. Doar 44,9% dintre angajații din România au acces la internet în scop profesional, o cifră mult sub media europeană de 64,6%. Raportul menționează că acest procent redus poate reflecta structura economiei, însă implementarea programelor de dezvoltare a competențelor digitale în IMM-uri a fost mai lentă decât s-a planificat.
Analiza digitalizării se încadrează într-un context de evaluare a maturității economice și tehnologice în Europa de Sud-Est. SeeNext, compania de business intelligence care a realizat studiul, are sediul central în Sofia și se ocupă de analize economice și sectoriale. Rezultatele evidențiază necesitatea unor politici publice care să ajute oamenii să dezvolte competențe reale, nu doar achiziția de echipamente hardware.