Clienții care utilizează servicii bancare bazate pe inteligență artificială nu pot acționa în instanță un agent AI în cazul apariției unor probleme. În prezent, responsabilitatea juridică revine exclusiv instituției financiare care furnizează serviciul, chiar dacă tehnologia este dezvoltată de terți. Rebecca Marina, partener la Filip & Company, subliniază că banca rămâne prima și singura entitate răspunzătoare în fața utilizatorului final, indiferent de natura erorii comise de sistemul automat.
Deși în prezent legislația nu permite procesarea unui software, Rebecca Marina nu exclude o schimbare de paradigmă pe termen lung. Ea menționează că, într-un interval de aproximativ 25 de ani, dezvoltarea tehnologică ar putea duce la o evoluție legislativă în care inteligența artificială să devină subiect de drept. Până când acest scenariu se va concretiza, băncile vor trebui să gestioneze toate litigiile, având însă posibilitatea de a cere socoteală furnizorilor de tehnologie sau dezvoltatorilor agentului AI.
O provocare majoră pentru sectorul financiar constă în echilibrul dintre viteza de procesare a tranzacțiilor și respectarea reglementărilor de conformitate. Rebecca Marina avertizează băncile să nu cadă în capcana rapidității în defavoarea controalelor necesare pentru gestionarea riscurilor. Instituțiile trebuie să evite accelerarea digitalizării dacă aceasta compromite procesele de compliance sau verificările obligatorii, mai ales în contextul utilizării agenților AI care pot efectua cumpărături în numele clienților.
Utilizarea agenților AI va crea un segment de clienți dispuși să accepte riscuri tehnologice pentru confortul tranzacțiilor instantanee. Totodată, există consumatori care evită tehnologii precum plățile contactless sau aplicațiile de pe telefon, preferând un control manual strict. Din acest motiv, Rebecca Marina recomandă băncilor crearea unor profiluri de risc individuale. Serviciile trebuie personalizate în funcție de apetitul de risc al fiecărui client, oferind opțiuni de protecție suplimentară pentru cei conservatori.
Pe lângă gestionarea riscurilor digitale, se propune o îmbunătățire a eficienței prin integrarea bazelor de date ale băncilor cu cele ale statului. Rebecca Marina susține că o astfel de conexiune ar elimina verificările repetitive, precum confirmarea domiciliului sau a faptului că persoana este în viață. O comunicare mai fluidă între instituțiile publice și bănci ar simplifica interacțiunea cu clienții, reducând nemulțumirile generate de actualizările periodice de date personale, fără a compromite siguranța necesară.
Sectorul financiar operează într-un cadru de reglementare strict, unde instituțiile precum Banca Națională a României supraveghează constant stabilitatea și conformitatea. Integrarea tehnologiilor emergente precum inteligența artificială aduce noi dimensiuni de risc operațional și juridic, necesitând o adaptare constantă a procedurilor interne de control și a mecanismelor de protecție a consumatorului de servicii financiare.