Marile platforme de social media și servicii de streaming încep să implementeze funcții care permit utilizatorilor să influențeze direct algoritmii de recomandare. Această schimbare marchează o tranziție de la observarea tăcută a comportamentului utilizatorului la posibilitatea de a oferi instrucțiuni explicite. Prin utilizarea inteligenței artificiale, companiile vor permite oamenilor să descrie exact tipul de conținut pe care doresc să îl vizualizeze în fluxul lor zilnic.
YouTube a anunțat lansarea funcției „Custom Feeds”, care utilizează tehnologia Gemini pentru a construi fluxuri de conținut bazate pe descrieri scrise de utilizator. Prin intermediul unui prompt, utilizatorul poate solicita, de exemplu, un feed format exclusiv din documentare istorice lungi sau podcasturi de 30-40 de minute pentru drumul spre birou. Deocamdată, această funcție este disponibilă doar în SUA, însă planurile de extindere la nivel global sunt deja stabilite de compania americană.
Spotify urmează o direcție similară prin funcția „Taste Profile”, dedicată podcasturilor, muzicii și audiobook-urilor. Această unealtă permite utilizatorilor să vadă cum platforma le interpretează gusturile și să solicite modificări specifice prin descrieri proprii, precum dorința de a asculta mai mult hip-hop românesc underground. În același timp, la Instagram, Meta a introdus „Your Algorithm”, un instrument care permite identificarea temelor de interes și ajustarea acestora, deși fără utilizarea prompturilor complexe seenute la YouTube.
TikTok oferă și el posibilitatea de a regla conținutul prin funcția „Manage topics”, unde un slider permite controlul asupra categoriilor generale precum sportul sau mâncarea. Utilizatorii pot folosi și opțiuni precum „Not interested” sau „Refresh your For You Feed” pentru a reseta recomandările. Totuși, la Instagram și TikTok, puterea utilizatorului rămâne limitată la teme generale, spre deosebire de abordarea YouTube, unde descrierile pot fi mult mai detaliate și personalizate.
În ciuda acestui control aparent, platformele păstrează controlul asupra sistemului de recomandare, instrucțiunile utilizatorilor fiind doar unul dintre semnalele procesate. Există un paradox în această evoluție: pentru a obține mai mult control, utilizatorii trebuie să furnizeze mai multe date personale și informații despre preferințele lor către companiile de tehnologie. Acest proces de personalizare prin dialog cu chatbot-urile ar putea duce la o exploatare și mai amplă a datelor oferite de către utilizatori către marile corporații.
Această mișcare a platformelor apare într-un context de reglementare sporită, în special în Europa, unde Digital Services Act impune obligații privind transparența algoritmilor. Guvernele și cercetătorii monitorizează constant modul în care sistemele de recomandare pot influența comportamentul utilizatorilor, în special al minorilor. Legislația europeană vizează identificarea și diminuarea riscurilor sistemice asociate cu aceste servicii digitale, forțând companiile să fie mai deschise cu privire la funcționarea propriilor tehnologii.