Utilizarea inteligenței artificiale în domeniul consultanței fiscale aduce atât avantaje competitive, cât și riscuri majore de eroare. Deși tehnologia poate reduce decalajul de know-how dintre marile companii și firmele mici, ea nu poate înlocui judecata profesională a unui expert. Adrian Luca, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali (CCF), avertizează asupra fenomenului de „halucinație” al AI-ului, care poate genera informații false sub aspect legislativ.
Unul dintre principalele pericole identificate de Adrian Luca este capacitatea sistemelor de inteligență artificială de a inventa articole de lege, hotărâri judecătorești sau trimiteri legislative inexistente. Acest comportament poate duce la pierderea gândirii critice dacă utilizatorul se bazează exclusiv pe răspunsurile generate de mașină. De asemenea, există riscul ca instrumentele să ofere informații care au fost corecte la momentul antrenării, dar care au devenit depășite după modificări legislative recente.
Erorile pot apărea și în procesarea documentelor fiscale voluminoase, cum ar fi rapoartele de inspecție care conțin sute de pagini și numeroase anexe. Dacă fereastra de context a instrumentului AI este depășită, acesta poate omite elemente vitale fără a semnala utilizatorului că nu a verificat anumite anexe. În astfel de cazuri, sistemul poate răspunde ca și cum ar fi analizat tot materialul, inducând în eroare consultantul care se bazează pe rezultatul parțial.
Confuziile de terminologie reprezintă un alt punct critic în utilizarea acestor tehnologii în domeniul fiscalității. Inteligența artificială poate face distincții greșite între concepte precum impozit și taxă sau între termenii „scutit” și „neimpozitat”. Chiar dacă aceste diferențe par minore, ele pot schimba complet sensul unei opinii fiscale. Valoarea consultantului uman se concentrează astfel pe interpretarea corectă a informației și pe asumarea răspunderii juridice față de client.
În ciuda riscurilor, AI-ul poate optimiza timpul alocat activităților repetitive, precum redactarea unor drafturi de documente sau compararea versiunilor de acte normative. Această eficiență permite profesioniștilor să se concentreze pe servicii cu valoare adăugată, inclusiv planificarea fiscală sau consultanța în procese de fuziuni și achiziții. Diferența de know-how dintre marile firme, precum cele din grupul Big4, și companiile mici s-a diminuat semnificativ datorită accesului rapid la date.
Pentru a discuta aceste evoluții, Camera Consultanților Fiscali organizează, în perioada 10-11 noiembrie, la Romexpo, a doua ediție a Summitului de Fiscalitate și Tehnologie. Evenimentul face parte din cadrul GoTech World și va prezenta soluții tehnologice și instrumente de inteligență artificială dedicate special domeniului fiscal. Această inițiativă vine într-un context în care digitalizarea serviciilor profesionale devine un factor decisiv pentru competitivitatea pe piața consultanței.