Inteligența artificială poate procesa volume uriașe de date, însă nu poate prelua responsabilitatea juridică sau semnătura necesară în domeniul fiscal. Adrian Luca, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali (CCF), subliniază că, deși tehnologia oferă avantaje de productivitate, aceasta nu poate înlocui judecata profesională a unui expert. Specialistul trebuie să utilizeze aceste instrumente pentru a rămâne competitiv, asumându-și în același timp răspunderea pentru orice eroare sau informație inexactă generată de algoritmi.
Unul dintre principalele riscuri identificate de Adrian Luca este fenomenul de „halucinație” al inteligenței artificiale. Tehnologia poate inventa articole de lege, hotărâri judecătorești sau trimiteri legislative care nu există în realitate. De asemenea, cunoștințele AI sunt limitate de data la care a fost finalizat antrenamentul acestui model. Dacă legislația se modifică, un instrument de AI poate oferi răspunsuri bazate pe cote de TVA sau reguli fiscale vechi, deoarece nu are capacitatea de a verifica în timp real actualizările legislative recente.
Erorile pot apărea și în procesarea documentelor complexe, precum rapoartele de inspecție fiscală care conțin sute de pagini și numeroase anexe. Dacă fereastra de context a instrumentului AI este depășită, acesta poate pierde informații vitale din anexe fără a avertiza utilizatorul. În plus, AI-ul poate face confuzii terminologice grave, precum diferența dintre impozit și taxă, sau între termenii de contribuabil și plătitor. Aceste erori de interpretare pot schimba complet sensul unei opinii fiscale oferite clientului.
Deși AI-ul reduce distanța dintre marile firme de consultanță, precum Big4, și companiile mici prin accesul rapid la informație, valoarea consultantului rămâne legată de contextul uman. O mașină nu poate înțelege dacă o firmă trece printr-o restructurare, o inspecție sau dacă administratorul traversează o perioadă de stres extrem. Consultantul fiscal aduce valoare prin aplicarea legii în contextul nevoilor reale ale clientului și prin asumarea răspunsului pentru deciziile luate în urma analizelor efectuate.
Utilizarea tehnologiei permite însă o creștere semnificativă a productivității prin automatizarea sarcinilor repetitive. Adrian Luca menționează că un raport de inspecție fiscală poate fi analizat rapid pentru a identifica aspecte cheie, permițând pregătirea pentru întâlniri sau redactarea unor drafturi de rapoarte. Această eficiență permite profesioniștilor să se concentreze pe servicii cu valoare adăugată mare, precum planificarea fiscală, restructurarea companiilor, fuziunile sau achizițiile, oferind simulări de business și comparații sectoriale.
Evoluția digitală în mediul de afaceri transformă modul în care serviciile profesionale sunt livrate, mutând accentul de pe simpla furnizare de informație către consultanță strategică. În contextul economic actual, unde companiile caută optimizarea fiscală și adaptarea la reglementări, integrarea tehnologiei în procesele de analiză devine un standard necesar pentru menținerea eficienței operaționale și a competitivității pe piață.