România a decis alocarea a aproximativ 60 de milioane de euro din fonduri structurale pentru crearea unui hub național dedicat inteligenței artificiale. Această investiție strategică face parte dintr-un plan mai amplu de dezvoltare a tehnologiilor cuantice și a altor domenii de cercetare avansată. Anunțul a fost făcut miercuri, în cadrul unui workshop organizat la Palatul Parlamentului, care a reunit reprezentanți ai autorităților și specialiști în domeniu.
Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), Andrei Alexandru, a precizat că aceste fonduri provin din politica de coeziune și din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Pe lângă hub-ul de AI, România finanțează și centre de excelență în tehnologii cuantice, un astfel de centru fiind deja operațional la Universitatea Politehnica. Proiectele vizează consolidarea cercetării pentru a susține creșterea economică prin inovare și transfer de cunoștințe.
În paralel, ANC gestionează o competiție majoră pentru înființarea a 18 centre de excelență permanente, având un buget total de 300 de milioane de euro. Aceste centre vor acoperi domenii critice precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice și cercetarea aplicată în securitate, inclusiv cea de natură națională. Andrei Alexandru a subliniat că investiția în știință reprezintă o investiție directă în viitorul țării, fiind cea mai importantă competiție de acest tip lansată până acum în România.
Cooperarea internațională reprezintă un pilon esențial pentru succesul acestor proiecte de cercetare și dezvoltare. Adrian-Victor Vevera, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, a menționat că România menține deja colaborări cu Japonia și diverse state europene. Autoritatea Națională pentru Cercetare și ICI rămân deschise către noi parteneriate, menționând în acest sens posibilitatea de a lucra împreună cu parteneri din Republica Coreea pentru accesul la expertiză și infrastructură.
Partea de securitate a fost abordată de Anton-Mugurel Rog, șeful Centrului Național Cyberint, care a avertizat asupra dublului rol al inteligenței artificiale. Aceeași tehnologie care permite detectarea amenințărilor în timp real poate fi utilizată de adversari pentru a genera atacuri informatice cu o viteză și o scară fără precedent. De asemenea, instrumentele AI pot reduce barierele tehnice pentru grupuri cu competențe limitate, permițându-le să automatizeze operațiuni de atac și să crească eficiența acestora.
Evoluția tehnologică marchează o schimbare de paradigmă, trecând de la sisteme care doar răspund la instrucțiuni la sisteme capabile să planifice și să execute acțiuni cu intervenție umană redusă. Aceste sisteme pot fi conectate la baze de date și infrastructuri critice, ceea ce crește suprafața de risc. Anton-Mugurel Rog a explicat că, deși aceste tehnologii promit câștiguri de eficiență, ele schimbă fundamental natura riscurilor pe care comunitatea trebuie să le gestioneze.
Contextul global arată că investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială au impact direct asupra economiilor dezvoltate. De exemplu, economia SUA a crescut peste așteptări în trimestrul II din 2026, ca urmare a majorării consumului și a investițiilor în acest sector tehnologic. Această tendință subliniază importanța strategică a dezvoltării tehnologiilor avansate pentru stabilitatea și creșterea economică pe termen lung.