Reprezentanți ai instituțiilor statului, experți în securitate, diplomați, jurnaliști și studenți s-au reunit luni, 19 octombrie, la Universitatea Româno-Americană din București. Evenimentul, intitulat Romanian Trusted Tech Dialog – 2026, a fost organizat de Alianța împreună cu RePatriot și Universitatea Româno-Americană. Dezbaterea a avut loc într-un context de tensiune crescută, după ce avioane F-16 românești au doborât drone deasupra apelor teritoriale lângă Sulina și nave au fost lovite în largul coastei.
Amb. (r) Adrian Zuckerman, președintele Alianței, a subliniat faptul că tehnologia reprezintă un pilon central al securității naționale. Acesta a afirmat că România trebuie să treacă de la statutul de simplu consumator la cel de centru al tehnologiei de încredere, capabil să creeze și să exporte soluții către NATO, Uniunea Europeană și Statele Unite. Adrian Zuckerman a declarat că democrația nu este de vânzare și că suveranitatea nu poate fi negociată prin corupție sau manipulare digitală.
Len Khodorkovsky, fost Deputy Assistant Secretary of State pentru strategie digitală și Senior Advisor al Krach Institute for Tech Diplomacy, a descris tehnologia ca fiind principalul câmp de luptă între libertate și tiranie. El a menționat că România deține un potențial critic datorită talentului ingineresc, resurselor de gaz și energiei nucleare necesare centrelor de date. Len Khodorkovsky a îndemnat țara să fie rapidă în economia tehnologică, subliniind că Statele Unite văd România ca pe un prieten natural.
Al doilea panel, moderat de Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale și inițiator RePatriot, a abordat războiul informațional. Marius Bostan a vorbit despre un conflict pe două fronturi condus de Rusia: unul militar, cu drone și rachete, și unul digital, cu boți și minciuni. El a insistat că soluția împotriva dezbinării nu este cenzura, ci o unitate politică solidă în fața amenințărilor externe, evitând încăierările pe subiecte care nu sunt linii roșii de securitate.
Marius Bostan a subliniat că partidele politice pot avea divergențe pe diverse teme, însă pe subiectul Rusia, România trebuie să vorbească cu o singură voce. El a menționat că libertatea de exprimare are rolul de a proteja opiniile cetățenilor, însă aceasta nu trebuie să servească interesele unor bani ascunși de la un stat ostil. Această abordare pune accent pe necesitatea unei reziliențe democratice care să nu suprime critica legitimă, dar să protejeze infrastructura de decizie.
Evenimentul s-a desfășurat într-o perioadă marcată de o agendă publică densă, în care discuțiile despre securitate și resurse financiare ale statului sunt constante. În timp ce dezbaterile tehnologice se concentrează pe viitor, alte aspecte ale administrației publice, precum gestionarea fondurilor pentru magistrați sau reacțiile serviciilor de informații la declarațiile politice, rămân puncte sensibile în spațiul public românesc, influențând stabilitatea generală a contextului social și politic.