În 2025, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă de către cetățeni a atins nivelul de 17,8%, însă doar 5,2% dintre companiile românești cu peste 10 angajați au adoptat aceste tehnologii. Cifrele, furnizate de Eurostat, evidențiază un raport de 3,4 ori mai mare între utilizarea individuală și cea la nivel de organizație în România. Această diferență este mult mai pronunțată decât media europeană, unde raportul dintre utilizarea personală și cea organizațională este de doar 1,6.
Analiza datelor indică faptul că românii sunt de 1,8 ori în urma mediei europene ca persoane, în timp ce companiile românești sunt de 3,8 ori în urma acestora ca organizații. Această distanță se accentuează de la individ la firmă, deși costul tehnologiei este similar în diverse locații europene. Blocajul pare să nu fie cauzat de infrastructură sau de lipsa bugetelor, ci de decizii manageriale care nu au fost luate pentru a integra oficial aceste instrumente în procesele de lucru.
Fenomenul de utilizare informală este vizibil și în alte scopuri, unde tehnologia este folosită fără o guvernanță clară. La nivel global, deși 88% dintre companii au implementat AI într-o funcție, doar 6% au ajuns la o scalare completă. În Europa Centrală, decalajul de adopție față de Europa de Vest este de 16 puncte procentuale, lăsând un dividend anual de automatizare între 280 și 700 de miliarde de euro care rămâne neexploatat.
Problema centrală este lipsa unui cadru decizional și a responsabilității clare în utilizarea algoritmilor. Deși 60% dintre executivi folosesc deja AI pentru decizii, 57% dintre organizații operează la un nivel scăzut de maturitate decizională. Ruxandra Vodă, de la Tiffin University Romania, explică faptul că liderii nu resping algoritmul, ci lipsesc cadrele în care rolul și obiectivul acestuia să fie definite clar, pentru a nu rămâne doar o recomandare fără un obiectiv asumat.
La nivelul consiliilor de administrație, competența digitală individuală nu se transformă automat în capacitate instituțională. În cadrul companiilor din indicele STOXX Europe 600, deși 91,5% dintre board-uri au membri cu experiență digitală, doar 10% au un comitet formal de inovație și tehnologie. Această structură este necesară pentru a transforma înțelegerea tehnologică într-o decizie asumată, evitând situația în care tehnologia rămâne doar o opinie exprimată, fără un proces de guvernanță validat.
În contextul economic actual, unde România trebuie să își consolideze dinamismul pentru a urca în lanțul de valoare, abordarea digitală este critică. Cererea de pe piață se îndreaptă spre o combinație între fluența în AI și gândirea critică, însă oferta actuală de absolvenți este insuficientă. Managerii trebuie să învețe să gestioneze procesele în care decizia este împărțită cu un sistem, asigurând responsabilitatea în fața utilizării tehnologiei în organizație.
context_missing: true