Roverul Perseverance a colectat de pe Marte o rocă extrem de promițătoare, numită Sapphire Canyon, care ar putea deține indicii despre existența unei forme de viață în trecutul planetei. Această probă, având dimensiunea unui creion de cretă, a fost extrasă dintr-o formațiune stâncoasă de la marginea văii Neretva Vallis. Cercetătorii au observat pe suprafața acesteia pete care ar putea reprezenta semne ale unor procese biologice antice, însă o confirmare certă este imposibilă fără analiza în laboratoarele de pe Pământ.
Interesul științific pentru Sapphire Canyon provine din prezența unor pete distinctive, asemănătoare cu fronturile de reacție observate în solurile de pe Pământ. Aceste formațiuni microscopice pot apărea atunci când microbii digeră materie organică depusă în sedimente, creând halouri decolorate. Adrian Broz, membru al echipei științifice a roverului, a declarat că aceasta este probabil prima dată când au găsit ceva ce se califică drept o potențială biosemnătură pe Marte, deși procesele geologice pot produce structuri similare fără prezența vieții.
În prezent, proba este sigilată în interiorul roverului Perseverance, dar planurile pentru transportul acesteia pe Pământ sunt incerte. Programul Mars Sample Return, dezvoltat inițial de NASA împreună cu ESA, a fost reevaluat din cauza costurilor extrem de ridicate și a complexității tehnice. NASA a decis să renunțe la forma sa inițială după ce cheltuielile estimate au ajuns la aproximativ 11 miliarde de dolari, iar calendarul de returnare a fost împins până în anul 2040, ceea ce a dus la suspendarea demersurilor în 2024.
Administratorul NASA, Jared Isaacman, a susținut că recuperarea probelor poate duce la cea mai semnificativă descoperire științifică din istoria umanității. Totuși, agenția caută acum variante mai ieftine și mai simple, care ar putea implica parteneri comerciali sau internaționali pentru a evita costurile enorme. În acest context, compania Lockheed Martin a propus un concept mai accesibil, cu un preț fix de sub trei miliarde de dolari, care ar putea aduce 30 de probe pe Pământ până în anul 2037.
Competiția internațională adaugă o presiune suplimentară asupra programului american, în special în raport cu avansul Chinei. Misiunea chineză Tianwen-3 este programată pentru lansare în 2028, cu scopul de a aduce probe pe Pământ în anul 2031. Aceasta ar putea deveni prima țară care reușește această operațiune, utilizând un modul de aterizare dotat cu un burghiu capabil să ajungă la o adâncime de doi metri sub suprafața marțiană pentru a colecta mostre protejate.
Căutarea de dovezi biologice pe alte planete este un obiectiv care a fost inclus în cererile de buget ale NASA încă din anul fiscal 1978. Această inițiativă a apărut imediat după misiunile Viking, primele încercări ale agenției de a căuta direct semne de viață pe Marte. De la acea vreme, recuperarea probelor rămâne un „Sfânt Graal” științific, fiind considerată esențială pentru a înțelege dacă viața este un fenomen comun în univers sau dacă Pământul este un caz unic.