Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire în cadrul Comisiei Europene, a avertizat că impactul inteligenței artificiale asupra societății necesită o atenție similară cu cea acordată amenințărilor de securitate. Într-un interviu acordat Washington Post, aceasta a subliniat importanța pregătirii forței de muncă în fața transformărilor tehnologice. Oficialul european a vizitat Washington și New York pentru a discuta despre impactul tehnologiei asupra educației și a locurilor de muncă.
Strategiile de reglementare a noilor tehnologii prezintă divergențe majore între marile puteri globale. În timp ce președintele american Donald Trump respinge încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale pentru a menține competiția cu China, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicită o calibrare a modelelor de frontieră. Această situație apare după ce laboratoarele de profil au raportat că tehnologia avansează într-un ritm care depășește capacitatea de adaptare a companiilor, generând și riscuri cibernetice.
În ceea ce privește piața muncii, Roxana Mînzatu a indicat faptul că funcțiile administrative și pozițiile de debut sunt cele mai vulnerabile în fața automatizării. Deși datele nu sunt încă definitive, sistemele automate încep să preia atribuții specifice angajaților la început de carieră. Totuși, oficialul european precizează că acest proces nu înseamnă dispariția locurilor de muncă, ci mai degrabă o schimbare a fișelor de post și o diversificare a volumului de muncă necesar.
Pentru a gestiona această tranziție, Comisia Europeană utilizează instrumente de formare continuă, precum „uniunea competențelor” și AI Skills Academies. Aceste inițiative vizează sprijinirea oamenilor prin învățarea pe tot parcursul vieții și prin colaborarea dintre companii, universități și furnizori de instruire. Obiectivul este ca investițiile în tehnologie să fie însoțite de investiții în oameni, asigurând astfel că forța de muncă europeană rămâne adaptabilă și competitivă pe termen lung.
Riscurile sociale sunt percepute ca fiind inegale, afectând în mod particular femeile și persoanele cu acces limitat la educație. Femeile sunt considerate mai expuse deoarece ocupă o pondere mai mare în funcțiile de birou și secretariat, sectoare puternic vizate de automatizare. De asemenea, lipsa de predictibilitate în controlul modelelor de inteligență artificială, care aparțin în principal unor companii private, reprezintă o preocupare majoră pentru guvernanța globală și stabilitatea socială.
Eforturile de integrare digitală în Europa sunt susținute prin fonduri masive, inclusiv 23 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. În prezent, statisticile europene indică faptul că doar 40% dintre adulți au participat la cursuri de pregătire anul trecut, deși obiectivul comunitar este de 60% până în anul 2030. Această discrepanță subliniază necesitatea urgentă de a extinde programele de alfabetizare digitală pentru a răspunde cerințelor unei piețe a muncii în continuă schimbare.