Compania japoneză Chubu Electric Power Co. a anunțat demisia președintelui său, Kingo Hayashi, și a președintelui consiliului de administrație, Satoru Katsuno. Decizia a fost luată în urma unui scandal legat de falsificarea datelor seismice, după ce s-a constatat că informațiile prezentate autorităților subestimau riscurile reale. Din acest motiv, compania va retrage cererile de evaluare oficială pentru repornirea reactoarelor 3 și 4 ale centralei nucleare din Hamaoka, situată în prefectura Shizuoka.
Incidentul a fost expus printr-un raport de 250 de pagini elaborat de o comisie independentă. Documentul precizează că presiunea exercitată de conducere asupra personalului pentru a accelera repornirea reactoarelor a contribuit direct la deficiențele de siguranță constatate. Kingo Hayashi a exprimat un sentiment de responsabilitate și remușcare profundă, recunoscând că nu a reușit să construiască o cultură organizațională bazată pe respectarea reglementărilor și a securității în cadrul companiei.
Centrala nucleară din Hamaoka se află într-o zonă extrem de vulnerabilă, fiind expusă riscului de un „mega-seism”. Aceasta este situată în regiunea în care placa oceanică a Mării Filipinelor alunecă sub placa continentală, în zona gropii Nankai. În cursul anului 2024, Agenția meteorologică japoneză a emis primul aviz special privind posibilitatea unui astfel de eveniment seismic major în această regiune specifică.
Problemele de siguranță au devenit evidente după ce, în februarie 2025, o informație de la un avertizor de integritate a indicat date diferite de cele furnizate de companie. În urma acestui proces, procedura de examinare a siguranței centralei a fost suspendată în decembrie. Anterior, în ianuarie, exploatantul Chubu Electric Power Co. recunoscuse deja că prezentase date care subminau realitatea riscurilor seismice, după ce în septembrie 2023 agenția de reglementare acceptase estimările inițiale.
Japonia se confruntă cu o dilemă strategică privind utilizarea energiei nucleare, în contextul dorinței de a reduce dependența de combustibili fosili și de a atinge neutralitatea emisiilor de CO2 până în anul 2050. Deși țara a închis toate reactoarele după dezastrul de la Fukushima din 2011, necesitatea de a răspunde cererii de electricitate cauzate de inteligența artificială a determinat o revenire treptată la energia nucleară civilă.
Contextul energetic global pune presiune pe marile puteri de a diversifica sursele de energie pentru a susține tehnologiile emergente. În Japonia, acest proces de revalorificare a nuclearelor este marcat de un echilibru fragil între necesitatea de a asigura o sursă de energie constantă pentru sectorul tehnologic și necesitatea de a gestionă riscurile seismice extreme specifice arhipelagului.