Sectoarele care includ energia, administrația publică și sănătatea au fost identificate ca fiind cele mai vulnerabile în fața atacurilor cibernetice din România. Această evaluare a fost prezentată de Andi Mihai, consilier al directorului general al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), în cadrul conferinței ZF & Orange Business - Reziliența operațională: de la panică la control. Riscul la nivelul întregii țări este considerat mediu, însă acesta prezintă accente spre ridicat în zonele menționate.
Identificarea acestor puncte slabe a fost posibilă prin organizarea unor workshop-uri sectoriale și prin procesul de autoevaluare realizat de organizațiile care intră sub incidența reglementărilor NIS2. Andi Mihai a explicat faptul că, în urma acestor evaluări, nivelul de risc a fost clasificat ca fiind preponderent mediu la nivel național. Totuși, în sectoarele critice care oferă servicii esențiale cetățenilor, riscul tinde spre un nivel ridicat, necesitând o atenție sporită din partea autorităților.
În ceea ce privește protecția, consilierul DNSC a precizat că nu se poate stabili un clasament al celor mai bine apărate sectoare fără a defini în prealabil criterii specifice de măsurare. De asemenea, nu există în prezent o statistică oficială privind sectoarele care sunt considerate cele mai conștiente de riscurile la care sunt expuse. Directoratul s-a concentrat pe cadrul NIS și pe entitățile esențiale și importante care își realizează propriile evaluări de risc.
Datele privind atacurile de tip ransomware arată o evoluție alarmantă în perioada recentă. În anul 2025, DNSC s-a ocupat de 256 de incidente de acest tip, ceea ce reprezintă o creștere de peste 153% față de anul 2024. Din totalul acestor atacuri, 22 de incidente au lovit instituții publice, în timp ce 119 atacuri au vizat persoane juridice și 115 atacuri au fost direcționate către persoane fizice.
Implementarea reglementărilor NIS2 marchează o schimbare de paradigmă în gestionarea securității digitale. Această reglementare vizează trecerea de la o simplă bifă de conformitate la o gestionare activă și continuă a riscurilor cibernetice. Responsabilitatea finală pentru securitatea datelor și a infrastructurii ajunge la nivelul consiliilor de administrație, entități pe care DNSC încearcă să le pregătească prin intermediul workshop-urilor sectoriale organizate de instituție.
Securitatea cibernetică în România este strâns legată de protecția infrastructurilor critice și de stabilitatea serviciilor publice. Monitorizarea incidentelor de tip ransomware și evaluarea periodică a vulnerabilităților sunt procese esențiale pentru prevenirea unor afectări majore ale sistemelor de sănătate sau de energie. Aceste măsuri de protecție sunt necesare pentru a asigura continuitatea funcționării statului și a protejării datelor cetățenilor în mediul digital.