Sectorul bancar se confruntă cu o schimbare de paradigmă în ceea ce privește metodele de atac ale infractorilor cibernetici. Deși instituțiile financiare au consolidat procesele de verificare a identității în etapa de deschidere a conturilor, atacatorii au identificat noi puncte slabe în ciclul de viață al clientului. Aceștia nu mai vizează doar procesul de onboarding, ci se concentrează pe momentele critice de gestionare a contului, precum resetarea parolelor sau adăugarea unor noi beneficiari.
Amit Shastri, Global Head of Expansion în cadrul Entrust, a subliniat la evenimentul Future Banking Summit că industria trece printr-o transformare fundamentală. Trecerea se face de la simpla verificare a identității la asigurarea continuă a acesteia pe tot parcursul relației cu clientul. Conform expertului, infractorii exploatează momentele de risc ridicat, cum ar fi tranzacțiile sensibile sau modificarea setărilor de acces, pentru a compromite siguranța fondurilor deținute de utilizatori.
Tehnologia de inteligență artificială facilitează activitatea infractorilor, oferindu-le acces la o cantitate masivă de date personalizate. Informațiile obținute prin breșe de securitate sau prin ceea ce este publicat pe rețelele sociale sunt combinate pentru a simula identitatea victimelor. Acest lucru permite atacatorilor să utilizeze ingineria socială pentru a păcăli operatorii din centrele de asistență ale băncilor, oferind detalii personale suficiente pentru a obține permisiunea de a reseta accesul la cont.
Un aspect critic identificat de Amit Shastri este faptul că procesul de recuperare a accesului nu trebuie să fie mai simplu decât cel de autentificare. Dacă o bancă permite resetarea parolei prin proceduri mai puțin stricte decât cele de verificare inițială, sistemul de securitate își pierde utilitatea. Recuperarea accesului trebuie tratată ca un moment de verificare cu risc ridicat, nu ca un simplu proces de suport IT, pentru a preveni preluarea controlului asupra conturilor.
Entrust promovează conceptul de continuous trust, care presupune verificarea constantă a încrederii în utilizator. Această abordare vizează eliminarea lacunelor lăsate de verificările punctuale realizate doar la începutul colaborării. Prin monitorizarea continuă a interacțiunilor, băncile pot identifica tentativele de fraudă care apar după ce autentificarea inițială a fost deja efectuată cu succes de către clientul legitim.
Evoluția amenințărilor cibernetice reflectă o complexitate crescută a atacurilor asupra infrastructurilor digitale globale. În contextul în care datele personale sunt tot mai expuse prin breșe de securitate și activitate intensă pe platformele sociale, protecția identității devine o provocare constantă pentru instituțiile financiare. Securitatea nu mai poate fi privită ca un eveniment izolat, ci ca un proces de monitorizare permanentă a integrității tranzacțiilor și a accesului utilizatorilor.