Sergiu Manea, CEO al BCR, a discutat despre direcțiile de investiții și despre impactul tehnologiei în cadrul evenimentului IQ Digital, desfășurat pe 15 octombrie 2026 la București. În cadrul acestui forum dedicat inteligenței artificiale și societății, acesta a abordat dilemele antreprenorilor privind alocarea resurselor financiare între tehnologie și capitalul uman. Sergiu Manea a subliniat importanța înțelegerii nevoilor produsului înainte de orice decizie de investiție majoră.
În ceea ce privește gestionarea unui buget de 50.000 de euro, Sergiu Manea susține că decizia depinde de modul în care un antreprenor poate ajunge la clienți plătitori. El recomandă investiția în oameni care posedă capacitatea de a orchestra tehnologia, nu doar utilizarea acesteia pentru simpla eficiență. Strategia trebuie să fie orientată către scopul de business, evitând implementarea tehnologiilor doar pentru a automatiza activități existente fără un plan de dezvoltare a serviciilor.
CEO al BCR a avertizat asupra riscului ca companiile să limiteze ambițiile digitale la reducerea costurilor și la automatizarea proceselor actuale. El consideră că în sectorul serviciilor financiare, tehnologia ar trebui să fie utilizată pentru a schimba întregul domeniu și a răspunde mai bine nevoilor clienților. Această perspectivă de transformare trebuie aplicată la toate nivelurile, de la gospodării și persoane individuale, până la companii, comunități și statul în parte.
Când este vorbit despre direcția personală de investiții, Sergiu Manea a declarat că ar alege să creeze un nou ecosistem de învățământ. Deși nu a detaliat structura acestui proiect, el este convins că noile generații vor învăța într-un mod diferit față de modelele actuale. Obiectivul său ar fi de a pregăti un sistem care să îi ajute pe tineri să proceseze informația într-un context tehnologizat.
Analizând situația economică a României, Sergiu Manea a observat că țara se află într-o poziție diferită față de competitorii care obțin creștere prin investiții și produse competitive. El a menționat că reziliența financiară a lumii este mai mare decât în 2008, iar România a acumulat resurse de reziliență la nivel de indivizi și gospodării. Îmbunătățirea mediului de business depinde, conform sau, de reducerea fricțiunilor și de finalizarea priorităților asumate.
Discuțiile despre economia românească și performanța regională au loc într-un context în care se observă disparități între zonele economice. În timp ce Bucureștiul prezintă o situație economică favorabilă, există temeri legate de posibilitatea ca restul țării să rămână în urmă, trăind într-o bulă economică separată de dinamismul capitalei.