Un cercetător de la Universitatea Jeonju, Haecheol No, a conceput un sistem inovator care promite răcirea naturală a fațadelor clădirilor vechi. Tehnologia vizează utilizarea apei de condens generate de unitățile de aer condiționat, care în mod obișnuit se scurge fără a fi utilizată. Această invenție încearcă să combată fenomenul de încălzire excesivă a mediului urban, cauzat de absorbția căldurii de către clădiri și asfalt, precum și de emisia de aer cald de către aparatele de climatizare.
Procesul funcționează prin colectarea și filtrarea apei reci produse de aparatele de aer condiționat, care este apoi direcționată prin țevi către panouri speciale montate pe exteriorul clădirii. În interiorul acestor panouri, apa este distribuită pe o suprafață cu numeroase canale, formând o peliculă subțire. Pe măsură ce apa trece prin procesul de evaporare, aceasta absoarbe căldura din mediul înconjurător, răcind panoul și reducând astfel cantitatea de căldură care pătrunde prin peretele clădirii.
Sistemul utilizează un mecanism de circulație naturală a aerului, fără a fi nevoie de utilizarea unor ventilatoare suplimentare. Între panouri și peretele clădirii este menținut un spațiu de 9 centimetri, prin care aerul cald și umed se ridică și este eliminat spontan. Panourile au dimensiuni de aproximativ 90 de centimetri înălțime, 73,5 centimetri lățime și 5 centimetri grosime, fiind dispuse cu spații de un centimetru între ele pentru a permite circulația aerului și scurgerea apei.
Flexibilitatea instalării este un alt aspect important, panourile putând fi scoase ușor din suportul de montare pentru mentenanță. Alimentarea cu apă se oprește automat atunci când un panou este îndepărtat, permițând curățarea sau înlocuirea acestuia fără a întrerupe funcționarea întregului sistem. Deși nu au fost publicate încă date concrete despre gradul de răcire sau economiile de energie, urmează crearea unui prototip și a unei machete care vor fi testate cu senzori și camere termice.
Etapele următoare de cercetare vor include teste de durabilitate privind rezistența la razele ultraviolete, deformarea materialului în condiții de umezeală, precum și monitorizarea proceselor de filtrare și curățare. Specialiștii au subliniat însă necesitatea de a controla riguros uscarea pentru a evita dezvoltarea microorganismelor pe fațadă, având în vedere că apa de condens nu este apă distilată. Ultimele teste prevăzute vor consta într-o instalație-pilot aplicată pe o clădire veche.
Fenomenul de insulă de căldură urbană, pe care acest sistem încearcă să îl atenueze, este o problemă globală crescândă în orașele aglomerate. Pe măsură ce temperaturele de vară cresc, consumul de energie pentru climatizare duce la un cerc vicios de încălzire a aerului exterior și a infrastructurii urbane. Implementarea unor soluții pasive de răcire, precum panourile propuse de Haecheol No, reprezintă o direcție de studiu pentru sustenabilitatea urbană modernă.