Modul de lucru al angajaților din România suferă o transformare semnificativă prin adoptarea tehnologiilor moderne. Conform studiului MKOR „AI Adoption Report România 2026”, un angajat din fiecare cinci, respectiv 22%, alege să apeleze la un instrument bazat pe inteligență artificială ca primă soluție atunci când întâlnește o problemă profesională. Această abordare depășește utilizarea resurselor interne ale organizației, care este aleasă de 19% dintre respondenți, și consultarea colegilor de echipă sau a managerilor direcți.
În clasificamentul metodelor de rezolvare a sarcinilor, inteligența artificială conduce lista, fiind urmată de colegul de nivel similar și de managerul direct, ambele opțiuni fiind utilizate de 16% dintre participanți. Căutarea de informații pe internet se află, de asemenea, la același nivel de 16%. Doar 9% dintre angajații din România încearcă să rezolve singuri dificultățile prin metoda încercării și erorii, ceea ce indică o schimbare profundă în modul în care profesioniștii gestionează obstacolele cotidiene.
Pentru o parte semnificativă a utilizatorilor, tehnologia reprezintă un instrument practic de eficiență. Aproximativ 39% dintre cei care folosesc AI la muncă utilizează aceste instrumente pentru a scăpa de sarcinile repetitive și plictisitoare, în timp ce un alt segment de 39% vede tehnologia ca pe un avantaj competitiv față de alți profesioniști. Totodată, 31% consideră utilizarea inteligenței artificiale o necesitate pentru a nu rămâne în urmă în raport cu evoluția pieței de muncă.
Impactul asupra carierei este perceput diferit, însă există o preocupare majoră pentru pozițiile de început. Un segment de 36% dintre respondenți crede că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu maximum 2 ani de experiență vor scădea cel mai mult. De asemenea, 15% dintre angajații cu peste 3 ani vechime observă că firmele angajează mai puțini juniori, preferând delegarea sarcinilor simple către inteligența artificială, ceea ce poate afecta transmiterea experienței practice.
În ceea ce privește competențele viitorului, angajații pun accent pe trăsături dificil de automatizat. Gândirea critică și capacitatea de a verifica rezultatele generate de AI sunt considerate cele mai valoroase de 21% dintre respondenți, urmate de adaptabilitate și învățare continuă, menționate de 20%. Abilitățile umane, precum empatia, negocierea sau leadershipul, sunt prioritizate de încă 19% dintre participanți, în timp ce utilizarea tehnică a instrumentelor de inteligență artificială ocupă ultimul loc în preferințe.
Evoluția digitală a pieței de muncă din România reflectă o integrare rapidă a noilor tehnologii în procesele operaționale. Deși adoptarea este adesea una spontană, de la nivelul angajaților, aceasta impune companiilor să ia decizii strategice privind integrarea oficială a acestor instrumente. Absența unei strategii clare poate duce la o dezvoltare necontrolată a utilizării tehnologiei în cadrul organizațiilor, afectând structura ierarhică și planificarea resurselor umane pe termen lung.