Doar 34% dintre companiile din România dețin o strategie pentru inteligența artificială care este deja aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare în următorii 3-5 ani. Această cifră este considerabil mai mică decât media de 51% raportată în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), conform studiului „AI in CEE: From strategy to scale” realizat de PwC. Deși interesul este prezent, peste jumătate dintre organizațiile locale lucrează la strategii care urmează să fie finalizate în următoarele 12 luni.
Unul dintre principalele obstacole în România este lipsa bugetelor de investiții comparativ cu restul regiunii. În ultimele 24 de luni, 67% dintre companiile românești au investit mai puțin de 25.000 de euro în proiecte de AI și analiză avansată a datelor, în timp ce în regiunea ECE această pondere este de 37%. Decalajul este cel mai vizibil la bugetele medii, cuprinse între 100.000 și 749.999 de euro, unde doar 6% dintre companiile din România au alocat astfel de sume, față de 33% la nivelul regiunii.
Eficacitatea implementării proiectelor de inteligență artificială rămâne, de asemenea, la un nivel scăzut în România. Aproape trei sferturi dintre companiile locale au reușit să implementeze cu succes cel mult un sfert din proiectele de AI inițiate în ultimele 24 de luni, o pondere mai mare decât media regională, unde aproape jumătate dintre companii reușesc acest lucru. Doar 9% dintre organizațiile românești au implementat mai mult de jumătate din proiectele lansate, comparativ cu un sfert dintre companiile din ECE.
Impactul economic al tehnologiei este unul limitat pentru majoritatea firmelor din țară. În timp ce reducerea costurilor operaționale este raportată de 27% dintre companii, 29% dintre acestea declară că nu au observat niciun impact prin utilizarea AI, un procent aproape dublu față de cele 16% din regiune. De asemenea, doar 2% dintre companiile românești spun că AI a adus noi surse de venit, iar doar 4% consideră că au obținut un avantaj competitiv, cifre mult sub nivelul de 13% și 14% din ECE.
Guvernanța este un alt punct critic, deoarece trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanță formală pentru AI. În regiunea ECE, peste o treime dintre companii au deja astfel de structuri, iar 18% utilizează un model standardizat aplicat la nivelul întregii organizații. Gabriel Voicila, Partener și Liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri din cadrul PwC România, menționează că dificultățile apar la transformarea planurilor în rezultate, din cauza bugetelor mici și a lipsei de reguli interne.
Implementarea inteligenței artificiale în mediul de afaceri reprezintă o tranziție tehnologică majoră, similară cu alte schimbări de paradigmă economice care necesită infrastructură solidă. Deși companiile românești raportează mai puține bariere tehnologice sau organizaționale decât media regională, acest lucru indică un stadiu de adopție timpurie. Pentru a scala tehnologia, studiul recomandă tratarea AI ca pe o agendă de transformare și construirea fundațiilor de date înainte de orice expansiune masivă.