Conferința „Trusted Tech Dialogues – 2026 Technology, Trust & Freedom”, organizată pe 19 octombrie la Universitatea Româno-Americană din București, a subliniat importanța suveranității tehnologice pentru România. Evenimentul, susținut de Alianța, RePatriot și Universitatea Româno-Americană, a reunit diplomați, experți militari și specialiști în tehnologie pentru a discuta vulnerabilitățile naționale. Participanții au evidențiat că suveranitatea nu înseamnă izolarea de aliați, ci capacitatea de a lua decizii independente și de a controla infrastructurile esențiale, precum energia sau sistemele bancare.
Adrian Zuckerman, fostul ambasador al Statelor Unite în România și președintele Alianța, a avertizat că deciziile tehnologice nu mai pot fi luate exclusiv pe criterii comerciale. El a explicat faptul că România, fiind membru NATO pe flancul estic, se confruntă cu efectele directe ale conflictelor geopolitice. Pentru acesta, tehnologia reprezintă securitate națională, iar dependența de furnizori ostili în rețelele energetice sau de comunicații poate deveni o vulnerabilitate majoră. România ar putea deveni un centru al tehnologiilor de încredere prin parteneriate cu NATO și UE.
Len Khodorkovsky, fost oficial al Departamentului de Stat american, a definit suveranitatea ca fiind independența de a lua decizii în propriul interes. El a menționat că nicio putere, nici măcar Statele Unite sau China, nu controlează integral lanțul tehnologic mondial, de la semiconductori la inteligența artificială. Khodorkovsky a subliniat că România poate folosi avantajele sale, precum resursele energetice și competențele în securitate cibernetică, pentru a atrage investiții. El a avertizat că viteza deciziilor este crucială în economia tehnologică globală.
Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, a semnalat riscul reprezentat de evoluția tehnologică mai rapidă decât capacitatea de reglementare a autorităților. El a subliniat că accesul la tehnologie implică înțelegerea modului în care produsele sunt construite și testate. Cîmpean a menționat dificultatea de a gestiona volumele mari de activitate prin intermediul inteligenței artificiale în infrastructura critică, cum ar fi sectorul bancar. Instituțiile trebuie să asigure continuitatea serviciilor și să evite dependența de decizii politice externe care pot opri tehnologia.
Cătălin Mihalache, general de brigadă în rezervă, a abordat necesitatea atragerea investițiilor străine pentru a evita dependența de producția externă. El a comparat poziția României cu cea a Poloniei sau Cehiei, menționând că România este în urmă în ceea ce privește programele de offset. Generalul a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează importanța controlului asupra lanțurilor de aprovizionare, în special pentru drone. De asemenea, a evidențiat vulnerabilitatea strategică a Mării Negre, unde atacurile asupra navelor comerciale pot bloca porturile prin presiune economică.
În contextul tensiunilor regionale, securitatea infrastructurilor digitale rămâne o prioritate pentru stabilitatea economică și militară. În timp ce conflictele actuale din regiune afectează direct fluxurile de aprovizionare și siguranța maritimă, experții subliniază că protecția frontierelor trebuie completată de o reziliență tehnologică solidă. Capacitatea de a identifica și proteja punctele critice de vulnerabilitate este esențială pentru ca România să își mențină autonomia strategică în cadrul parteneriatelor internaționale de securitate.