Un adolescent de 16 ani a fost identificat ca având o capacitate de memorare extrem de rară, performanțele sale fiind superioare celor a 99,9% din populația generală. Această abilitate este cunoscută sub acronimul HSAM și se referă la o memorie autobiografică de o precizie neobișnuită. Statistic, sub 100 de persoane din întreaga lume sunt considerate a avea această capacitate de a-și aminti vieța cu o asemenea acuitate.
Cercetătorul în științe cognitive Krystian Barzykowski a fost contactat de adolescentul KCL în februarie 2025 pentru a analiza acest fenomen. KCL a declarat că posedă amintiri care datează de când avea aproximativ trei luni, respectiv din aprilie 2009. De asemenea, acesta își poate aminti detalii din perioada 2010–2011, informații care au fost ulterior confirmate de părinții săi, oferind validitate relatărilor sale despre copilăria timpurie.
Conform datelor furnizate de tânăr, sentimentul unei experiențe autobiografice conștiente și continue a apărut în jurul vârstei de trei ani. Din acel moment, majoritatea amintirilor sale au devenit foarte detaliate și ușor accesibile. KCL susține că este capabil să își amintească în detaliu evenimente din aproximativ jumătate dintre zilele care au trecut începând cu luna august 2022, demonstrând o continuitate remarcabilă a memoriei sale.
Un aspect central al cazului este modul în care amintirile apar în mod involuntar prin intermediul unor stimulii externi. Un miros, un cântec sau o anumită propoziție pot declanșa imediat amintiri detaliate din trecutul său. Testele efectuate de cercetători la distanță au confirmat diagnosticul de HSAM, deși funcțiile executive, atenția și memoria de lucru ale adolescentului s-au situat în limitele normale, fără a prezenta caracteristici de „supererou” cognitiv.
Analiza indică faptul că HSAM nu reprezintă o memorie generală superioară, ci o diferență în modul de accesare a informațiilor. Cercetătorii au observat că tânărul are o frecvență considerabil mai ridicată de amintiri autobiografice involuntare comparativ cu restul populației. Această capacitate pare să rezulte dintr-o sensibilitate crescută la stimulii externi și un prag mai scăzut pentru recuperarea evenimentelor pe care le-a trăit sau la care a fost martor.
Fenomenul de memorie autobiografică involuntară a fost documentat oficial pentru prima dată în anul 2006, într-un studiu de caz despre o femeie. De atunci, cercetările s-au concentrat pe modul în care persoanele cu HSAM accesează amintirile, deși majoritatea studiilor anterioare s-au axat pe accesarea voluntară a acestora. Acest caz subliniază importanța studiului amintirilor care apar automat, fără un efort conștient de recuperare.