Inteligența artificială transformă radical modul în care angajații își îndeplinesc sarcinile și caută sprijin în cadrul organizațiilor. Conform studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, 22% dintre angajați aleg să întrebe mai întâi un asistent AI atunci când nu știu cum să rezolve o problemă profesională. Această abordare depășește solicitarea unui coleg sau a managerului direct, ambele variante fiind menționate de doar 16% dintre respondenți.
Comportamentul profesional se schimbă prin accesibilitatea imediată a tehnologiei, care permite găsirea soluțiilor fără a întrerupe activitatea altor persoane. După asistenții AI, resursele interne ale organizației sunt utilizate de 19% dintre participanți, în timp ce colegii de nivel similar, managerii direcți și căutarea pe internet sunt apelate de câte 16%. Doar 9% dintre angajați încearcă să rezolve dificultățile prin metoda proprie de încercare și eroare.
Utilizarea AI este motivată în principal de necesitatea de a simplifica activitatea zilnică și de a câștiga un avantaj competitiv. Studiul MKOR indică faptul că 39% dintre utilizatori folosesc aceste instrumente pentru a reduce sarcinile repetitive și plictisitoare, în timp ce un alt segment de 39% consideră tehnologia un avantaj față de ceilalți profesioniști. Totodată, 31% dintre respondenți susțin că utilizarea AI este o necesitate pentru a nu rămâne în urmă pe piața muncii.
Există însă îngrijorări legate de impactul asupra formării noilor generații de angajați, în special a celor la început de carieră. Un procent de 36% dintre cei care analizează impactul AI crede că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu maximum doi ani de experiență vor scădea cel mai mult. Printre cei cu peste trei ani de experiență, 15% observă că firmele angajează mai puțini juniori, preferând să folosească AI pentru sarcinile simple.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, avertizează asupra riscurilor pe termen lung dacă companiile renunță la posturile de început de carieră pentru a economisi resurse. Ea subliniază că juniorii de astăzi vor deveni seniorii de peste cinci ani, iar fără această treaptă de intrare, organizațiile vor rămâne fără oameni pregătiți pentru proiecte complexe. Această decizie de business trebuie luată cu atenție, pe baza datelor reale din piață.
Pregătirea pentru viitorul muncii implică acum o combinație între abilitățile tehnice și capacitățile de evaluare critică. Pentru 21% dintre respondenți, gândirea critică și verificarea muncii realizate de AI sunt cele mai valoroase competențe, urmate de adaptabilitate (20%) și abilități umane precum empatia sau leadershipul (19%). Companiile trebuie să investească în mentorat și învățare continuă pentru a gestiona această tranziție tehnologică.