Procesul de îmbătrânire a organismului nu este uniform, iar diferite țesuturi și organe sunt afectate în momente diferite ale vieții. Un studiu recent a evidențiat că schimbările biologice semnificative apar la diferite vârste în funcție de organ, însă unele structje sunt mai vulnerabile. Cercetătorii au observat că în jurul vârstei de 50 de ani, sistemul vascular trece printr-o etapă de transformare care poate accelera îmbătrânirea întregului corp.
Pentru a obține aceste date, echipa de cercetare a analizat probe de țesut de la 76 de persoane cu vârste cuprinse între 14 și 68 de ani, care au decedat în urma unor accidente. Analiza a demonstrat că există diferențe clare între organe în ceea ce privește viteza de declin. De exemplu, glandele suprarenale încep să prezinte semne de îmbătrânire încă de la vârsta de 30 de ani, în timp ce vasele de sânge accelerează procesul după 50 de ani.
Un aspect central al cercetării vizează modificările apărute la nivelul aortei și identificarea unor proteine specifice. Oamenii de știință au identificat 48 de proteine care sunt asociate atât cu procesul de îmbătrânire accelerată, cât și cu dezvoltarea unor afecțiuni medicale. Nivelurile acestor proteine au prezentat variații importante în jurul vârstelor de 45 și 55 de ani, ceea ce a pus accentul pe rolul crucial al sistemului vascular în procesul de declin biologic.
Cercetătorii susțin că modificările vasculare pot avea un impact mult mai larg decât efectele locale asupra organelor. Se pare că vasele de sânge pot contribui la transportarea în organism a unor molecule care sunt asociate cu îmbătrânirea. Această ipoteză sugerează că sistemul vascular nu doar suferă local, ci poate influența și alte țesuturi prin distribuția acestor molecule, afectând astfel ritmul de îmbătrânire al întregului organism.
În viitor, scopul este ca o simplă analiză a sângelului să poată identifica persoanele care îmbătrânesc mai rapid decât media. O astfel de metodă ar putea permite intervenții preventive timpurii pentru cei cu risc crescut de boli cardiovasculare sau afecțiuni neurodegenerative, precum Alzheimer. Această abordare ar putea demonstra că vârsta din actul de identitate nu reflectă întotdeauna realitatea biologică, deoarece factorii de stil de viață și biologia individuală creează ritmuri diferite.
Studiul subliniază că vârsta biologică poate varia considerabil între indivizi de aceeași vârstă cronologică. Pe lângă factorii genetici, și obiceiurile zilnice joacă un rol esențial în acest proces. Cercetări anterioare au indicat faptul că atât lipsa constantă de somn, cât și somnul în exces, pot contribui la accelerarea procesului de îmbătrânire biologică a organismului uman.