Situația resurselor de apă din România a devenit un subiect de îngrijorare, în contextul în care fenomene de secare sau băltire au fost înregistrate pe 93 de cursuri de apă în cursul anului 2024. Datele oficiale arată că aceste fenomene au afectat nu doar micile pârâuri, ci și râuri importante la nivel regional. Statisticile sunt obținute prin monitorizarea stațiilor hidrometrice, însă amploarea reală a problemelor ar putea fi mult mai severă decât indică cifrele actuale.
Conform datelor de la Administrația Națională „Apele Române”, secarea sau băltirea au fost observate la 101 dintre cele 949 de stații hidrometrice din țară. Din acest număr, fenomenele au vizat 93 de cursuri de apă, iar în anumite zone, lipsa curgerii a fost constatată în mai multe puncte distincte. Această situație evidențiază o vulnerabilitate a rețelei hidrografice, în condițiile în care monitorizarea directă este limitată la o parte mică din totalul de cursuri de apă de pe teritoriul României.
Problema monitorizării este accentuată de faptul că România dispune de 4.864 de cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală de 78.905 kilometri. Totuși, doar 529 de astfel de cursuri sunt urmărite hidrometric direct, ceea ce înseamnă că aproape nouă din zece cursuri de apă nu beneficiază de monitorizare directă. Printre râurile afectate se numără Bârlad, Putna, Barcău, Bega Veche, Vaslui, Amaradia, Teslui, Pogăniș, Moravița, Ozana, Cracău, Miletin, Sabar și Cricovul Dulce.
Administrația a emis un avertisment, precizând că fenomenul observat într-un punct dat nu poate fi generalizat automat pentru întreaga lungime a unui râu. Secarea poate fi cauzată de temperaturi ridicate, lipsa precipitațiilor sau particularități geologice, fiind accentuată de utilizarea nerațională a resurselor și de captările de apă. Datele complete pentru anul 2025 vor putea fi accesate abia la sfârșitul anului 2026, după ce procesul de validare a măsurătorilor va fi finalizat.
Problema este una de lungă durată, fiind documentată și în studii anterioare. „Atlasul secării râurilor din România”, realizat de INHGA în 2019, identifica 400 de cursuri de apă sau sectoare cu probabilitate ridicată de secare. Dintre acestea, 368 de cursuri, cu o lungime de 5.158 de kilometri, pot seca anual, în timp ce alte 32 de cursuri au un regim de secare permanentă. De asemenea, alte 212 sectore de râu sunt încadrate în categoria secării frecvente.
Fenomenul de secare este strâns legat de variațiile climatice și de regimul de precipitații din țară. În contextul actual, ANM a anunțat temperaturi care pot ajunge până la 28 de grade în România, factori care pot influența direct nivelul apelor din cursurile de apă monitorizate. Această realitate climatică pune sub semnul întrebării stabilitatea resurselor de apă pentru sectoarele care prezintă deja un risc ridicat de secare anuală sau permanentă.