Noja Paladia, recunoscută oficial drept cea mai în vârstă persoană din România, a decedat la vârsta de 111 ani și 56 de zile. Această femeie a reprezentat prima femeie supercentenară din istoria documentată a țării, fiind o figură emblematică pentru longevitatea din România. Evenimentul a fost confirmat prin anunțul Primăriei Cugir, orașul din care provenea, unde se exprimă condoleanțe familiei care i-a oferit îngrijire până în ultimele momente.
Născută pe data de 20 iulie 1915, Noja Paladia a trăit o viață marcată de evenimente istorice majore, printre care două războaie mondiale. În urma decesului său, care a avut loc pe 14 septembrie, plecarea ei este considerată de reprezentanții administrației locale ca fiind încheierea unui capitol rar din istoria locală și a celei de a doua țări. Ea a lăsat în urmă o moștenire care se întinde pe patru generații de familie.
Conform datelor furnizate de organizația internațională Gerontology Research Group (GRG), Noja Paladia ocupa locul 124 în lumea celor mai longevive persoane în viață. Pe lângă statutul de cea mai în vârstă persoană din România, ea era recunoscută și ca fiind cea mai în vârstă persoană din întreaga regiune a Balcanilor. Această recunoaștere internațională subliniază importanța datelor de longevitate documentate de GRG.
În urma pierderii, statutul de cea mai în vârstă persoană din România a fost preluat de Iosif Rus, un bărbat din județul Cluj, născut pe 28 octombrie 1915. În ceea ce privește categoria femeilor, cea mai în vârstă persoană este acum Viorica Vețian, născută în județul Mureș pe data de 3 octombrie 1916. Această schimbare în topul vârstnicilor este monitorizată de organizația GRG.
Noja Paladia a fost o figură de referință pentru longevitate, fiind prima femeie care a atins pragul de supercentenară în istoria documentată a țării. Viața sa a fost marcată de o stabilitate care a permis familiei să o îngrijească constant, oferindu-i suportul necesar până la finalul perioade de viață. Primăria Cugir a sublieniat că acest deces încheie o eră de longevitate deosebită pentru comunitatea locală.
Monitorizarea vârstnicilor de vârstă avansată este un proces care implică organizații precum Gerontology Research Group, ce colectează date despre longevitatea extremă. În România, astfel de date sunt esențiale pentru înțelegerea demografiei și a proceselor de îmbătrânire a populației. Registrul persoanelor celei mai în vârstă este actualizat constant pe măsură ce decesele de vârstnici de vârstă foarte avansată sunt înregistrate oficial în județe precum Cluj sau Mureș.