Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a prezentat miercuri un proiect de lege care vizează organizarea și funcționarea instituției. Noua reglementare propune o structură organizatorică adaptată caracterului permanent al autorității, prin care numărul total de posturi va fi limitat la 371. Această cifră exclude funcțiile de demnitate publică și personalul cabinetelor, marcând o schimbare față de situația anterioară în care organigrama prevedea peste 500 de posturi.
Reducerea numărului de angajați vizează în mod special structurile teritoriale ale instituției. Adrian Țuțuianu a explicat faptul că aceste unități județene vor funcționa cu doar trei sau patru angajați. Această decizie pune capăt situațiilor de până acum, de când structurile județene dispuneau de directori și de un număr de până la zece angajați. Obiectivul este un aparat de lucru mai compact, atât la nivel central, cât și la nivel teritorial.
În ceea ce privește numărul de posturi ocupate, președintele a subliniat că, deși în organigramă existau peste 500 de locuri, în prezent sunt 350 de posturi ocupate. Proiectul de lege menține durata mandatului de opt ani pentru conducerea Autorității Electorale Permanente, o măsură care asigură continuitatea peste un ciclu electoral. Această durată a fost menținută de la modelul implementat de la anul 2004, când conducerea era formată din un președinte și doi vicepreședinți.
O schimbare majoră în modul de numire a funcțiilor de conducere este trecerea la un model de control parlamentar. În noul proiect, atât președintele, cât și vicepreședinții AEP vor fi numiți prin hotărârea Parlamentului. Adrian Țuțuianu a declarat că este necesar ca decizia finală să aparțină Parlamentului, nu Executivului, pentru a menține statutul de instituție autonomă. Secretarul general al Autorității va fi însă desemnat de către președintele AEP.
Reglementările propuse impun și reguli stricte privind imparțialitatea personalului. Angajații vor avea obligația de a declara faptul că nu fac parte din niciun partid politic. De asemenea, este impusă interdicția de a participa la activități care pot fi interpretate ca fiind de natură politică. Această măsură vizează atât activitatea profesională, cât și comportamentul în afara acesteia, pentru a asigura neutralitatea instituției.
Modificările legislative privind instituțiile publice și structurile de control sunt adesea discutate în contextul actualității politice și administrative. În perioada recentă, subiectul performanțelor și al reglementărilor a fost prezent în spațiul public, de la analize despre sistemele educaționale până la alte evenimente sociale. Aceste schimbări de structură în cadrul autorităților electorale urmăresc o adaptare a funcționării instituțiilor de stat la noile cerințe de organizare și independență.