Industria alimentară globală se pregătește pentru o perioadă de creșteri de prețuri semnificative, sub presiunea factorilor geopolitici și climatici. Estimările indică o majorare de 11,6% a prețurilor în anul 2026, urmată de o altă creștere de 4,8% în 2027. Această evoluție este determinată de costurile ridicate la nivelul energiei, materiilor prime și transporturilor, într-un context în care producătorii și retailerii au o capacitate tot mai mică de a absorbi noile cheltuieli.
Conflictul din zona Golfului și perturbările din Strâmtoarea Hormuz au pus accentul pe costurile energetice, care afectează întreg lanțul de producție. Energia scumpă nu este doar un cost izolat, ci se propagă de la agricultură și procesare, până la depozitare și logistică. Fermierii plătesc mai mult pentru combustibil și îngrășăminte, în timp ce distribuitorii resimt presiunea costurilor operaționale, ceea ce poate duce la transferul acestor sume către consumatorul final.
Fenomenele climatice extreme reprezintă o altă sursă majoră de risc pentru stabilitatea prețurilor de pe piața alimentară. În Statele Unite, seceta a afectat peste 100 de milioane de hectare de terenuri agricole, iar în Europa de Vest, canicula ar putea majora inflația alimentară cu un punct procentual, ajungând la aproximativ 3%. Evenimentul El Niño este monitorizat atent, deoarece o recoltă redusă poate limita disponibilitatea produselor și poate forța prețurile să crească.
În România, consumatorii sunt deja obișnuiți cu prețuri ridicate, având un comportament de cumpărare mult mai atent la valoarea produselor. În iulie 2026, deși inflația a coborât la 8,16%, prețurile alimentelor erau cu 5,03% mai mari decât în iulie 2025. Datele arată o migrare către brandurile mainstream, în timp ce 27% dintre români preferă brandurile de tip budget/value, reflectând o strategie de echilibru între cost și calitate în gestionarea bugetului personal.
Presiunea asupra prețurilor se transformă rapid în presiune asupra marjelor de profit și a lichidităților companiilor din sector. În România, numărul de firme și PFA care au intrat în insolvență a crescut cu 13,62% în primele cinci luni ale anului 2026 față de perioada similară din 2025. Această situație complică funcționarea retailerilor, care trebuie să gestioneze costurile cu forța de muncă și logistica, fără a pierde volumul de vânzări în fața concurenței.
Contextul economic actual pune sub semn lênul sustenabilitatea marjelor de profit în fața unor termene de plată tot mai lungi. În timp ce companiile încearcă să mențină competitivitatea, riscul de neîncasare a banilor crește, transformând problemele comerciale în probleme de cash-flow. Dacă prețurile la energie și materii prime rămân la niveluri ridicate, industria va intra în 2027 cu o dificultate majoră de a echilibra costurile de producție cu puterea de cumpărare a populației.