Dezvoltarea inteligenței artificiale în Europa riscă să fie limitată de incapacitatea rețelelor electrice de a susține noile centre de date, conform unei analize realizate de Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate. Clotilde Bômont și Caspar Hobhouse susțin că politica europeană pentru AI trebuie să fie strâns legată de cea energetică. Această abordare ar permite amplasarea puterii de calcul în zone cu disponibilitate electrică, congestie redusă și acces la energie regenerabilă care altfel ar fi pierdută.
La nivel global, centrele de date au consumat aproximativ 415 TWh în 2024, ceea ce reprezintă 1,5% din cererea totală de electricitate. Din această cantitate, Statele Unite au reprezentat 45%, China 25%, iar Europa a deținut o cotă de 15%. În cadrul Uniunii Europene, centrele de date au reprezentat circa 3,1% din consumul total de electricitate în 2024. Autorii estimează că dezvoltarea acestora ar putea genera aproximativ 10% din creșterea cererii de electricitate în deceniul următor.
Problema nu rezidă doar în cantitatea de energie produsă, ci și în capacitatea rețelelor și în viteza de racordare. În unele țări nordice, perioadele de racordare pot fi de aproximativ trei ani, în timp ce în Germania sau Țările de Jos acest proces poate dura până la zece ani. Infrastructura europeană este parțial învechită, având peste 40 de ani, iar electrificarea industriei și a transportului adaugă presiune suplimentară pe aceleași rețele deja solicitate.
O oportunitate majoră vine din faptul că producția solară și eoliană generează adesea surplus de energie care nu poate fi transportată. În 2024, în UE s-ar fi restricționat aproximativ 72 TWh de energie, predominant regenerabilă. În Germania, reducerea producției ar fi ajuns la aproape 10 TWh în 2025. Utilizarea centrelor de date pentru a absorbi aceste surplusuri ar putea transforma procesul de antrenare a modelelor AI într-o soluție pentru gestionarea energiei regenerabile.
Autorii propun implementarea unei „geografii a calculului” europene, unde locația centrelor de date să fie determinată de resursele energetice și capacitatea rețelei, nu doar de deciziile comerciale ale companiilor. Se discută utilizarea semnalelor de preț și a zonelor de accelerare pentru a încuraja instalarea infrastructurii acolo unde există suport energetic. De asemenea, flexibilitatea consumului ar putea permite centrelor de date să reducă temporar utilizarea în perioadele de presiune maximă a rețelei.
Un studiu realizat de Agora Energiewende și Deloitte indică faptul că flexibilizarea centrelor de date pentru aproximativ 120 de ore pe an ar putea evita instalarea a circa 4 GW de capacitate fosilă de rezervă. Această strategie ar ajuta la echilibrarea sistemului fără a depinde de combustibili fosili. Planificarea coordonată între infrastructura digitală și cea energetică este esențială pentru a asigura competitivitatea europeană în domeniul inteligenței artificiale.