Firmele de curierat și furnizorii de servicii poștale au obligația de a raporta lunar către ANAF date detaliate despre livrările efectuate cu plata ramburs. Informațiile colectate nu se limitează doar la valoarea încasată, ci includ identitatea vânzătorului, locația de preluare a coletului și detalii despre destinatar. Această procedură permite identificarea persoanelor care desfășoară activități economice neînregistrate, chiar dacă tranzacțiile par a fi de dimensiuni mici sau sunt intermediați de platforme digitale.
Conform calendarului fiscal pentru anul 2026, furnizorii de servicii poștale trebuie să depună formularul 395 pentru trimiterile contra ramburs din luna precedentă până în data de 25 septembrie 2026. Datele sunt arhivate electronic în baza de date a autorității fiscale pentru o perioadă de cinci ani de la momentul primirii. Această monitorizare permite ANAF să verifice dacă vânzările realizate online reprezintă o activitate comercială organizată, comparând informațiile cu declarațiile fiscale și cu conturile bancare ale persoanelor implicate.
Autoritatea fiscală face o distincție clară între vânzarea ocazională de bunuri personale și desfășurarea unei activități comerciale orientate spre profit. Vânzarea unor obiecte folosite, precum haine, cărți sau mobilier, rămâne neimpozabilă conform Codului fiscal, însă repetitivitatea și scopul de revânzare pot schimba natura tranzacției. Elemente precum menținerea unui stoc, utilizarea constantă a serviciilor de curierat și promovarea produselor sunt indicatori care pot semnala o activitate economică ce necesită autorizare legală.
În cazul unui control, persoanele care vând bunuri din patrimoniul propriu trebuie să poată demonstra proveniența acestora prin documente precum facturi de achiziție sau garanții. Pe de altă parte, cei care desfășoară comerț sistematic trebuie să dețină evidențe contabile, registre fiscale și documente de achiziție. Nu există un plafon de colete care să definească automat o activitate comercială, însă caracterul recurent al vânzărilor este un criteriu central pentru inspectorii fiscali.
O altă sursă de confuzie este plafonul de TVA, care a fost majorat prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2025. Începând cu 1 septembrie 2025, pragul național pentru înregistrarea în scopuri de TVA a fost ridicat de la 300.000 la 395.000 de lei. Chiar dacă o persoană are o cifră de afaceri sub acest prag, aceasta nu este scutită de obligația de a avea o formă juridică precum PFA sau societate, dacă desfășoară o activitate comercială sistematică.
Sistemul de raportare prin formularul 395 vizează identificarea persoanei care efectuează vânzarea, indiferent de prezența intermediarilor logistici sau a platformelor digitale. Această structură de raportare este esențială pentru a monitoriza fluxurile de bani în tranzacțiile de tip ramburs, asigurând o trasabilitate a veniturilor. Prin această metodă, autoritatea poate identifica situațiile în care bunuri achiziționate pentru revânzare sunt prezentate ca fiind din patrimoniul personal.
context_missing: false