Incendiul care a afectat Parcul Național Domogled – Valea Cernei continuă să aibă repercursiuni majore în județul Caraș-Severin, după ce peste 2.100 de hectare de pădure și vegetație au fost distruse de flăcări. Evenimentul a început în jurul datei de 9 august, iar focarele au reaprins pe 2 septembrie, după ce fuseseră declarate stinse anterior. Situația a declanșat o anchetă din partea Parchetului Militar și a generat presiuni politice pentru demiterea unor funcționari.
Consilierul județean Doru Coșei a criticat dur gestionarea crizei, acuzând administrația parcului și autoritățile din Băile Herculane de o lipsă de reacție față de dezastru. Acesta susține că intervențiile au fost reluate doar sub presiunea publică și a cerut demisia administratorului parcului, Gașpar. Doru Coșei a menționat că, în ultimii 20 de ani de când actuala conducere gestionează parcul, nu s-a mai produs un astfel de incendiu de amploare.
Impactul asupra zonei este unul profund, afectând atât mediul natural, cât și economia locală. Conform declarațiilor lui Doru Coșei, incendiul a pârjolit pădurile și pereții Domogledului, distrugând habitatele naturale, flora și fauna. Pe lângă pagubele ecologice, turismul și economia orașului au fost grav afectate, în timp ce cetățenii au suferit din cauza fumului inhalat și a stresului cauzat de prezența focului în apropiere.
Organizația de mediu Agent Green a depus un denunț, care a fost redirecționat către Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Această investigație va analiza cronologia intervenției și resursele mobilizate pentru combaterea focului. Reprezentanții organizației au subliniat necesitatea de a verifica decizia de a nu solicita sprijin european și modul în care au fost gestionate resursele de combatere în perioadele critice.
Datele furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată că în anumite intervale de timp intervenția aeriană a fost absentă. Agent Green a semnalat că, între 22 și 28 septembrie, Domogledul a rămas șapte zile consecutive fără nicio intervenție aeriană. IGSU a invocat probleme tehnice, precum mentenanța sau defecțiunile aeronavelor, precum și utilizarea elicopterelor la alte incendii, pentru a explica lipsa suportului aerian în acele zile.
Gestionarea incendiilor de vegetație reprezintă o provocare constantă pentru autoritățile române, în contextul perioadelor de secetă extremă care afectează regiunile montane. În astfel%] de cazuri, eficiența mobilizării resurselor de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este crucială pentru prevenirea pierderilor masive de biodiversitate și a impactului economic asupra comunităților locale care depind de turismul de natură.