Administrația Națională „Apele Române” a dispus, pentru perioada 10–18 octombrie 2026, evacuarea suplimentară a unui volum de 20 de metri cubi de apă pe secundă din acumularea Iezer. Această măsură de intervenție a fost luată în contextul unui episod hidrologic sever care afectează Dunărea. Debitele la intrarea în țară sunt sub pragul de 1.200 de metri cubi pe secundă, ceea ce pune presiune pe resursele de apă disponibile în sectorul Cernavodă.
Obiectivul principal al acestei manevre este menținerea condițiilor necesare pentru pomparea apei de răcire a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, un element strategic pentru Sistemul Energetic Național. Nivelul apei în zona Cernavodă s-a apropiat periculos de limita operațională de 262 de centimetri. Dacă acest prag este depășit, procesul de captare a apei necesar funcționării centralei poate fi compromis, afectând siguranța energetică a țării.
Intervenția de la acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, face parte dintr-un plan de gestionare coordonată a resurselor de apă. Aceasta nu este singura acțiune de acest tip, fiind corelată cu evacuări controlate de apă din acumulările Izbiceni, de pe râul Olt, și Mihăilești, de pe râul Argeș. Strategia urmărește creșterea aportului de apă în Dunăre prin ajustarea manevrelor în funcție de debitele disponibile și de timpul de propagare a apei.
Autoritățile au subliniat că evacuarea de la Iezer este o măsură temporară și proporțională, care nu presupune golirea acumulării. După aplicarea dispoziției, în acumulare va rămâne un volum de apă de peste 40 de milioane de metri cubi. Decizia a fost luată pentru aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) și a fost comunicată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Reprezentanții ANAR au declarat că asigurarea resurselor de apă pentru funcționarea în siguranță a CNE Cernavodă reprezintă o responsabilitate de interes național. Această intervenție vizează reducerea riscurilor asupra unui obiectiv critic, gestionând vulnerabilitatea cauzată de scăderea nivelurilor Dunării. Eficiența măsurilor va fi monitorizată constant, manevrele putând fi adaptate în funcție de evoluția prognozată a regimului hidrologic și de parametrii operaționali necesari.
Gestionarea resurselor de apă în România este un proces complex, reglementat de normele de siguranță hidrologică și de necesitățile infrastructurii critice. În perioadele de deficit hidrologic, autoritățile trebuie să echilibreze utilizarea apei pentru agricultură, consum și energie. Monitorizarea constantă a debitelor de la intrarea în țară și a nivelurilor din baraje este esențială pentru prevenirea unor situații de criză în sistemul energetic național.