Luna august 2026 a marcat un nou record în istoria climatologică, fiind identificată ca fiind cea mai caldă lună de la începutul măsurătorilor la nivel mondial. Conform datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, temperatura medie a aerului la suprafață a atins 16,96 grade Celsius. Această valoare este cu 0,85 grade peste media perioadei 1991–2020 și egalează recordul deținut anterior de iulie 2023. Nivelul de încălzire a depășit cu 1,65 grade Celsius media perioadei preindustriale de la 1850 la 1900.
Fenomenul climatic a fost influențat semnificativ de acumularea gazelor cu efect de seră, rezultate din arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, petrolul și gazele naturale. În același timp, intensificarea fenomenului El Niño a jucat un rol crucial în creșterea temperaturilor, afectând în mod special apele Pacificului. Temperatura medie a suprafeței oceanelor a ajuns la 21,07 grade Celsius, o valoare care egalează recordul din martie 2024. Această situație a generat valuri de căldură marine în Pacific și de-a lungul coastelor europene.
Europa de Vest a traversat cea mai fierbinte vară de când se efectuează măsurători, fiind afectată de valuri de căldură timpurii și persistente. În Europa, temperatura medie a continentului a fost de 20,26 grade Celsius, depășind cu 1,10 grade media perioadei 1991–2020. România a fost una dintre țările care s-au confruntat cu o secetă severă în luna august, pe lângă Franța, Regatul Unit, Ungaria și Serbia. Această lipsă de precipitații a dus la scăderea debitelor râurilor și la apariția incendiilor de vegetație.
Impactul temperaturilor ridicate s-a simțit și la nivelul resurselor de apă, unde debitele de pe Dunărea, Vistula și Rin au fost extrem de scăzute. Pe lângă scăderea debitelor, la nivel global s-au înregistrat incendii devastatoare, pierderi în sectorul agricol și decese cauzate de caniculă. În Antarctica, extinderea gheții marine a fost a patra mai mică de la începutul măsurătorilor, în timp ce în Arctica s-a observat o reducere a suprafeței de gheață. Aceste evenimente extreme pot influența prețurile la alimente în perioada următoare.
Scăderea debitelor de apă și seceta severă din România sunt fenomene care afectează direct gestionarea resurselor naturale și infrastructura hidrografică a țării. În contextul climatic actual, scăderea nivelului de apă de pe Dunărea este o problemă de monitorizare constantă pentru stabilitatea regională. Aceste evenimente de secetă sunt adesea rezultatul combinat al temperaturilor ridicate și al deficitului de precipitații care afectează de la începutul verii. Astfel, impactul asupra mediului și al economiei locale rămâne un subiect de interes major.
Evoluția temperaturilor globale a evidențiat faptul că pragul de 1,5 grade Celsius a fost depășit de mai multe ori de la noiembrie 2025. Deși depășirea unui prag într-o singură lună nu înseamnă încăclată definitiv limita Acordului de la Paris, aceasta indică o apropiere de limitele de siguranță. Obiectivul de menținere a încălzirii sub 2 grade Celsius este sub presiune din cauza evenimentelor extreme de la nivelul oceanelor și al continentelor.