Luna august 2026 a marcat un record istoric la nivel global, fiind identificată ca fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată. Conform datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice, temperatura medie a aerului la suprafață a ajuns la 16,96 °C. Această valoare este cu 1,65 °C mai mare decât nivelul preindustrial estimat pentru perioada 1850-1900, depășind astfel pragul critic de 1,5 °C stabilit încă din noiembrie 2025.
Fenomenul de încălzire s-a manifestat și la nivelul oceanelor, înregistrând valori extreme în oceanul extrapolar. Temperatura medie a suprafeței mării a atins 21,07 °C, depășind recordul anterior de 20,98 °C stabilit în 2023. În Pacificul tropical, condițiile de El Niño se intensifică, fiind semnalate temperaturi record ale suprafeței mării, ceea ce contribuie la o instabilitate climatică globală ce afectează și zone precum Indonezia, unde au apărut incendii sezoniere.
La nivel european, luna august a fost extrem de caldă, temperatura medie pe continent fiind de 20,26 °C. Această cifră este cu 1,10 °C peste media din perioada 1991-2020, ceea ce plasează acest august pe locul patru după cele mai calde luni înregistrate istoric. Europa de Vest a experimentat o vară de record, depășind vechiul record din 2003, în timp ce Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu valuri de căldură intense.
Impactul acestor temperaturi ridicate s-a simțit și prin seceta severă care a afectat numeroase regiuni, inclusiv România. În Europa, condițiile de uscat au fost extrem de vizibile, afectând debitele principalelor râuri precum Dunărea, Rinul, Bugul de Sud și Niprul. În unele zone, deficitele de precipitații au fost atât de severe încât debitele fluviilor au fost printre cele mai mici de la începutul înregistrării datelor în anul 1992.
Pe lângă temperaturile ridicate, raportul menționează și o scădere a gheții marine în regiuni cheie. În sectorul arctic rus, extinderea gheții marine a fost una dintre cele mai mici valori înregistrate, în timp ce în Antarctica, acoperirea cu gheață a fost sub medie, în special în Marea Amundsen. Aceste schimbări indică o transformare profundă a sistemelor de monitorizare ale de la nivelul oceanelor și al calotei glaciare.
Monitorizarea schimbărilor climatice este esențială pentru înțelegerea evoluției temperaturilor globale și a impactului fenomenelor precum El Niño. Datele de la Serviciul Copernicus oferă o bază factuală pentru analizarea modului în care temperaturile de suprafață ale oceanelor și ale aerului influențează evenimentele extreme, precum seceta sau incendiile de vegetație, care devin tot mai frecvente în diverse părți ale lumii.