Auditorii europeni au emis un avertisment privind securitatea energetică a Uniunii Europene, subliniind că nivelul stocurilor de gaze este semnificativ scăzut. În prezent, depozitele de gaze ale blocului european sunt pline în proporție de doar 67%, o valoare mult mai mică față de aproximativ 80% în aceeași perioadă a anului trecut. Această situație este monitorizată atent în contextul presiunilor asupra aprovizionării globale și al tensiunilor geopolitice actuale.
Problema principală vizează lipsa de investiții în diversificarea surselor de energie și în dezvoltarea infrastructurii de rețea. Comisia Europeană estimase inițial că renunțarea la energia rusească va necesita aproximativ 300 de miliarde de euro, însă statele membre au angajat până acum doar 54,3 miliarde de euro. Această discrepanță uriașă sugerează fie o eroare de estimare a Comisiei, fie dificultăți majore în implementarea planurilor de diversificare.
Dependența de combustibilii ruși a scăzut semnificativ după invazia din 2022, însă procesul este încă incomplet. În prezent, Rusia asigură aproximativ 12% din importurile de gaze ale UE, comparativ cu un nivel de 45% înainte de conflictul actual. Sancțiunile aplicate petrolului rusesc au eliminat aproape complet importurile de țiței prin transport maritim, însă pentru gaze situația rămâne una de monitorizare atentă.
Curtea de Conturi a subliniat că scăderea importurilor de gaze rusești a fost parțial influențată de ierni blânde și de prețurile ridicate, care au redus cererea. Autoritățile europene trebuie să asigure respectarea calendarului de renunțare la energia rusească, mai ales că UE urmează să interzică importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027. Nivelul actual al stocurilor ar putea duce la creșteri bruște de prețuri în timpul iernii.
Comisia Europeană a precizat că va analiza și va da curs recomandărilor primite de la auditori. Măsurile și finanțările europene au contribuit deja la accelerarea proiectelor de energie regenerabilă și la reducerea importurilor de gaze rusești. Totuși, este necesară o intervenție mai activă pentru a asigura obiectivele de securitate energetică pe termen lung și pentru a compensa deficitul de investiții raportat de experți.
Contextul actual al securității energetice europene este marcat de o tranziție complexă către surse regenerabile și de o diversificare a furnizorilor de combustibili fosili. Această evoluție este esențială pentru a reduce vulnerabilitatea în fața fluctuațiilor de preț și a instabilității geopolitice. Obiectivele de dezvoltare a infrastructurii de rețea între statele membre rămân un pilon critic pentru stabilitatea energetică a întregului continent în anii care urmează.