Bucureștiul se poziționează pe ultimul loc într-un clasament european privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibilii fosili către soluții sustenabile. Raportul realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est (ECE) plasează Capitala României la coada listei, alături de orașe precum Atena și Roma. Performanța scăzută este cauzată de dependența ridicată de gaz, lipsa unei strategii integrate și ritmul lent al reabilitării termice a clădirilor.
Deși Bucureștiul dispune de o rețea de termoficare extinsă și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, sistemul actual prezintă probleme structurale majore. Una dintre principalele dificultăți identificate în raport este reprezentată de pierderile mari de căldură și de eficiența redusă a infrastructurii existente. Autorii studiului subliniază că, în ciuda existenței unor finanțări asigurate pentru modernizarea și reabilitarea rețelei, tranziția către un model fără combustibili fosili este încă departe de a fi finalizată.
La polul opus al clasamentului se află orașe precum Stockholm, Paris și Viena, care sunt considerate exemple de bune practici în tranziția către sisteme de încălzire sustenabile. Copenhaga și Amsterdam sunt, de asemenea, pe un traseu favorabil, în timp ce în zona de mijloc se regăsesc centre urbane precum Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles. Toate aceste capitale au însă etape importante de parcurs până la eliminarea completă a combustibililor fosili din sistemele lor de încălzire.
Tranziția energetică are un impact direct asupra costurilor suportate de cetățeni, nu fiind doar o chestiune de reducerea emisiilor. În orașe precum Paris, Viena și Madrid, utilizarea pompelor de căldură, a energiei solare și izolarea clădirilor au ajutat la reducerea facturilor. În Berlin și Amsterdam, tehnologia de tip „power-to-heat” oferă protecție împotriva fluctuațiilor prețurilor, iar în Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a redus emisiile de oxizi de azot și de particule în suspensie.
Greenpeace solicită sprijin politic, legislativ și financiar din partea Uniunii Europene și a guvernelor naționale pentru accelerarea proiectelor de încălzire regenerabilă. Organizația subliniază necesitatea unor termene clare pentru realizarea tranziției și limitarea noilor investiții în proiecte pe bază de gaz. Fonduri precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă pot fi utilizate pentru renovarea locuințelor și pentru sprijinirea gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică.
Analiza efectuată prin raportul „Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană” vizează 15 orașe europene, evaluându-le prin criterii precum infrastructura, implementarea proiectelor și echitatea socială. Pentru București, miza principală constă în transformarea unei rețele cu probleme de eficiență într-un sistem mai puțin vulnerabil la evoluția prețurilor la energie, asigurând în același timp reducerea emisiilor de poluanti.