Organizația Romanian Business Leaders a publicat un set de propuneri structurate în cinci puncte majore, adresate viitorului Guvern, în contextul consultărilor de la Cotroceni. Primul pilon vizează menținerea cotei unice și confirmarea explicită a acesteia în programul de guvernare. De asemenea, se solicită ca taxarea contractelor cu timp parțial să fie proporțională cu numărul de ore lucrate, precum și stabilirea unor ținte clare pentru ocuparea tinerilor și integrarea persoanelor ieșite din piața muncii.
În ceea ce privește fiscalitatea și managementul public, RBL pune accent pe necesitatea unei predictibilitate legislative sporite. Organizația propune ca modificările Codului fiscal să fie realizate exclusiv prin lege, cu un interval de cel puțin șase luni între publicare și aplicare. Totodată, se solicită ca evaluările de impact să fie publicate înainte de adoptarea măsurilor, iar pentru companiile de stat să se renunțe la mandatele provizorii în favoarea unor consilii de administrație profesioniste.
Un alt punct critic vizează reducerea decalajului de TVA prin publicarea structurii acestuia și stabilirea unor ținte de colectare legiferate. În ceea ce privește investițiile publice, după încheierea PNRR, accentul trebuie pus pe valoarea proiectelor, nu doar pe absorbția fondurilor. RBL propune crearea unui consiliu consultativ pentru pregătirea viitorului Plan de Parteneriat Național și Regional, cu participarea mediului academic, a administrației locale și a societății civile.
În documentul publicat, organizația subliniază că nu solicită reducerea impozitelor sau a subvențiilor, ci reguli mai prevedibile și plata la timp a obligațiilor de către stat. Pentru companiile de stat, se cere transparență și ținte de performanță cu consecințe reale. În contextul investițiilor, se pune accent pe publicarea criteriilor de selecție înainte de alocarea banilor, pentru a asigura o pregătire adecvată a viitorului Plan de Parteneriat Național și Regional.
În paralel, Confederația Patronală Concordia a lansat un plan de 10 puncte pentru creșterea competitivității economiei românești. Această inițiativă include propuneri precum crearea unei bănci naționale de proiecte mature până la finalul anului 2027 și un program de digitalizare a IMM-urilor. De asemenea, se propune o politică industrială orientată spre sectoare precum energia, apărarea și inteligența artificială, pentru a asigura o prezență activă a României în procesul de elaborare a regulilor europene.
Aceste solicitări de la mediul de afaceri apar într-un moment de tranziție politică, în timp ce se negociază noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Discuțiile despre viitorul economic sunt marcate de necesitatea adaptării la tehnologii avansate, în contextul în care adoptarea inteligenței artificiale în mediul de afaceri este încă la un nivel redus, fiind estimată la aproximativ 5%.